Capital: Daca privim din punct de vedere financiar, este cel mai mare proiect de arhitectura de dupa Revolutie?
Augustin Ioan: Nu. Cel mai mare proiect ar fi trebuit sa fie Bucuresti 2000, care insemna „rescrierea” intregii zone demolate in Bucuresti de regimul comunist. Doua guverne consecutive au ratat sansa de a implementa acest proiect asa cum trebuia. Acesta ar fi fost cel mai mare proiect de investitii, estimat pe la 18-20 miliarde de dolari. Comparati aceasta suma cu costul estimat al proiectului Catedralei care este undeva in jurul sumei de 200 milioane de dolari.
Capital: La atat se estimeaza costul ansamblului Catedralei Patriarhale?
Augustin Ioan: Da, insa este doar o estimare absolut la prima vedere. Nu avem, practic, proiectul final, nici studiul de fezabilitate, si mai mult decat atat nu cred ca se poate spune. Singurele referinte financiare pe care le avem sunt cele continute in tabelele de onorarii ale Ordinului Arhitectilor din Romania si care dau pentru metrul patrat de Biserica 1.560 de euro. Probabil insa ca fiind vorba de o catedrala trebuie sa vorbim de ceva mai mult, in jur de 2.000 de euro pe metrul patrat.
Capital: Aceasta a fost baza de la care a plecat estimarea costului final?
Augustin Ioan: Da. De aici a pornit acest calcul care, repet, poate sa nu insemne nimic, pentru ca este vorba doar de niste cifre orientative. Aceasta suma estimata se refera numai la constructii, nu si la ce urmeaza a fi facut dupa terminarea acesteia cum ar fi fresca, iconostasul etc.
Capital: stim ca initial acest proiect trebuia amplasat in Piata Unirii. De ce a fost schimbat amplasamentul?
Augustin Ioan: Piata Unirii nu cred ca era un amplasament foarte bun. Acesta a fost si unul din motivele pentru care nici eu si nici majoritatea colegilor mei care se pricep la arhitectura sacra nu am participat la concursul organizat in 1999. Este cel mai jos loc din Bucuresti, si prin urmare toate perspectivele sunt descendente, ceea ce este contrar logicii elementare de a construi un edificiu monumental. Dupa aia sunt dificultatile de infrastructura, care tin de trecerea Dambovitei si a metroului, pamantul slab din zona aceea. Noul amplasament este in axul Bulevardului Unirii, intre intersectia cu Mircea Voda si cea cu Nerva Traian. Este vorba de spatiul cu macarale unde trebuia sa fie construit ceva legat de Cantarea Romaniei.
Capital: Care este situatia juridica a terenului pe care va fi construita Catedrala?
Augustin Ioan: Terenul apartine Bisericii. El a fost dat Bisericii de catre Primaria Capitalei. Mai stiu ca exista si un plan de urbanism pe baza caruia noi am lucrat.
Capital: Proiectul Bucuresti 2000 se propunea sa fie executat in cateva decenii. Cand credeti ca va fi terminat acest proiect?
Augustin Ioan: E foarte greu sa va spun, pentru ca asta depinde de o multime de factori pe care absolut nimeni nu ii poate controla in momentul de fata. Bineinteles ca totul depinde de fonduri si de procedeele aplicate pentru strangerea acestora. Exista o mare bunavointa in randul celor care poseda bani privati sa participe la un astfel de proiect. O parte din banii care provin din donatii sau din sponsorizari private vin special marcati pentru Catedrala. Deci argumentul ca mai bine casa de batrani decat catedrala este absolut prostesc. Banii vin cu tinta precisa pentru Catedrala Patriarhala. O parte din acesti bani chiar exista. Ganditi-va, de asemenea, ca in acest moment sunt 20 de milioane de oameni care se declara credinciosi ortodocsi. Desigur ca din 20 de milioane poate ca nu toti vor dona, unii pentru ca nu au, altii pentru ca nu cred in proiect. Dar nu e posibil sa nu strangi 200 de milioane de dolari de la o populatie de 20 de milioane.
Capital: Credeti ca majoritatea banilor vor veni din donatii ale firmelor sau din donatii ale populatiei?
Augustin Ioan: Cred ca vor fi sume comparabile. Daca lucrarea incepe si lumea vede ca totul s-a declansat. Programul se face public in toate bisericile, apar carti postale, pliante care explica proiectul. Sunt convins ca multe firme nu vor da bani, dar vor contribui benevol cu materiale de constructii, cu masini pentru santier etc. Eu asa am facut toate bisericile pana acum si nu vad de ce Catedrala nu s-ar putea face si ea la fel, macar partial, fireste.
Capital: Din experienta dumneavoastra de arhitect de biserici cum decurge un astfel de proiect?
Augustin Ioan: Sa va dau exemplul Bisericii de la Urziceni, care a fost sfintita de curand. Este un proiect care s-a desfasurat practic fara buget. Nu au fost niciodata bani. Dar barbatii importanti ai orasului au facut o asociatie care sa sprijine construirea bisericii; fabrica de caramida a spus ca nu are bani sa finanteze, insa muncitorii sai au vrut sa lucreze gratis sambata si duminica… si asa au facut. O alta firma a dat camioanele sale pentru transport. Biserica a fost facuta practic din bucatele, din mici contributii. Nici nu pot sa va spun cat a costat biserica. Habar nu am.
Capital: Multi s-au luat de inaltimea bisericii si de marimea intregului proiect. Multi isi imagineaza o biserica ortodoxa ca fiind de dimensiuni modeste. Nu este acest proiect prea monumental pentru o biserica ortodoxa?
Augustin Ioan: Cum vi se pare Catedrala de la Cluj? Dar Biserica de la manastirea Casin? Catedrala Patriarhala va fi o data si jumatate mai mare decat manastirea de la Casin.
Capital: Dar Catedrala va fi de doua ori mai inalta decat un bloc.
Augustin Ioan: Nu. Corpul Catedralei va fi exact cat un bloc de acolo. Iar turlele trebuie sa iasa in evidenta si sa se vada. Despre ce dimensiuni vorbim insa? E hilar sa pui o bisericuta de lemn intr-o zona in care ai in jur numai P+10 si se fac zgarie nori in continuare. Eu nu imi apar insa proiectul din punctul de vedere al dimensiunilor, pentru ca acestea mi-au fost date prin tema. Insa el a rezultat dintr-un studiu de urbanism care este serios. Chiar vreau sa va spun ca la inaltimea de 75 de metri pe care am dat-o bisericii, care este foarte zvelta, mi-ar mai fi trebuit cativa metri pentru a iesi si mai bine in evidenta. Macar turla trebuie sa se vada din oras. Problema inaltimii catedralelor urbane a fost lamurita de mari arhitecti care au facut biserici. E clar ca se mareste scara orasului. Eu nu pot ramane cu o bisericuta de sat in momentul in care am blocuri de jur imprejurul meu. Ea trebuie sa fie o prezenta „mai dominanta” decat restul. Dimensiunea Catedralei este insa o treime din Sfanta Sofia, daca vreti un reper.
Capital: De ce isi manifesta interesul firmele pentru a participa la un astfel de proiect?
Augustin Ioan: Ganditi-va ce bani se investesc in reclama. Daca ai produsul tau pe unul dintre cele mai reprezentative proiecte de arhitectura si arata bine, nu iti trebuie mai multa reclama.
Capital: Cum poate fi pus numele unei firme pe o biserica?
Augustin Ioan: Daca produsul dumneavoastra este de buna calitate de ce sa nu poata fi pus pe o biserica? Unul dintre cele mai frumoase exemple de reclama este Pavilionul industriei germane de materiale de constructii de la Barcelona.
Capital: Dar este vorba de un pavilion, nu de o biserica. Se poate lauda cineva ulterior…
Augustin Ioan: Nu se poate lauda nimeni. Nici eu ca arhitect si nici constructorii care o vor face. Laudabil va fi numai faptul ca exista pentru oras un spatiu sacru in plus. In rest, daca fiecare considera ca poate contribui si este un motiv de mandrie… Cum este la fiecare biserica exista strana donata de familia cutare sau pictura
Este un mod de a fi ctitor. Nu este nimic rau in asta.
Carte de vizita
Nascut: com. Dorobantu jud. Tulcea la 1965
Studii:
· Institutul de Arhitectura Ion Mincu Bucuresti 1990, BA
· Oxford University, UK (1992-1993) – Research Scholar
· University of Cincinnati, Ohio (1993-94) MSArch
· Institutul de Arhitectura Ion Mincu Bucuresti (1995) MA in „Forma Urbana”
Institutul de Arhitectura Ion Mincu Bucuresti (1995-98) PhD in Istoria Arhitecturii r
Doctorand al Facultatii de Filozofie a Universitatii Bucuresti.
