Augustin Zegrean a declarat că judecătorul şi procurorul au instrumentele necesare pentru a aprecia gravitatea faptei și nu este nevoie de vreun prag valoric ca să poată fi judecată fapta de abuz în serviciu.
Invitat la emisiunea Proiect de Țară de la Prima News, fostul judecător CCR Augustin Zegrean a declarat că nu a fost prag pentru abuzul în serviciu nici până acum şi lucrurile au funcţionat, iar CCR nu poate să spună nici să pună prag nici să nu pună prag, el arătând că nu ştie de ce au dat judecătorii o astfel de decizie că este nevoie de un prag valoric.
Zegrean a explicat că pedeapsa pentru infracţiunea de abuz în serviciu este de la 2 la 7 ani închisoare, judecătorul are suficiente mijloace să stabilescă între aceste limite pedeapsa şi are şi posibilitatea să nu îl pedepsească dacă fapta are consecinţe uşoare sau neglijabile.
”Toată lumea ştie dar nu vor să ştie. Nu a fost prag nici până acum şi lucrurile au funcţionat, nici nu ştiu de ce s-a vrut un prag, eu nu cred că CCR a spus aşa, pentru că politica penală este atributul exclusiv al Parlamentului. CCR nu poate să spună nici să pună prag nici să nu pună prag.
Zegrean nu înțelege decizia
Fostul judecător CCR a arătat că nu ştie de ce Curtea a dat o astfel de decizie, dar şi judecătorii CCR pot greşi, pentru că oameni sunt şi ei ca şi politicienii.
”Curtea trebuie să vadă dacă legea este în conformitate cu Constituţia, dacă nu încalcă Constituţia. În Constituţie nu o să găsiţi un text care să spună că pentru infracţiunea de abuz în serviciu este nevoie de un prag. Pragul nu era necesar, pentru că judecătorul şi procurorul au instrumente necesare pentru a aprecia gravitatea faptei.
Deci pedeapsa pentru infracţiunea de abuz în serviciu este de la 2 la 7 ani închisoare, judecătorul are suficiente mijloace să stabilescă între aceste limite pedeapsa şi are şi posibilitatea să nu îl pedepsească dacă fapta are consecinţe uşoare sau neglijabile”, a spus fostul judecător CCR.
De ce trebuie un prag valoric?
Augustin Zegrean a subliniat că inclusiv procurorul poate să renunţe la urmărirea penală şi se întâmplă în România de multe ori ca procurorii să renunţe la urmărirea penală cum şi judecătorul poate să renunţe la aplicarea pedepsei sau poate să îl achite în funcţie de gravitatea sau negravitatea faptei.
”La abuzul în serviciu nici nu ştiu cum s-ar calcula prejudiciul, pentru refuzul de a elibera un act pentru un cetăţean sau o instituţie, problema este că el refuză să îşi facă datoria de funcţionar”, a arătat Zegrean.
Despre pragul propus în trecut ca echivalent al unui salariu minim, despre care CCR a spus că este derizoriu, Zegrean a spus: ”Asta întreb şi eu, la ce se raportează, nu înţeleg de ce au spus că trebuie prag. Ori este infracţiune ori nu este, judecătorul decide. Sigur că nu ar trebui legat de un prag, câtă vreme pedeapsa este atât de mare, judecătorul are posibilitatea să aplice pedeapsa. Sunt multe soluţii”.
Zegrean a mai explicat că ”Constituţia spune la articolul 147 că legiuitorul, Parlamentul sau Guvernul, în cazul în care o lege este declarată neconstituţională sau o parte, un articol, au obligaţia să spună de acord legea neconstituţională cu Constituţia nu cu decizia CCR.
”Nu ştiu pe ce se bazează, recunosc că nu am citit-o dar mi se pare mult prea mult pentru că nu e treaba Curţii să facă aşa ceva, judecătorul constituţional nu are creion să scrie legea doar gumă să şteargă”, a afirmat Zegrean.