„Problemele cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina sunt multe: accesul la învăţământul în limba maternă, hărțuirea liderilor comunității românești, păstrarea identităţii religioase”, a spus George Simion, solicitând măsuri urgente pentru minoritatea română din Ucraina.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită Ministerului Afacerilor Externe de la București să facă demersuri imediate pe lângă partea ucraineană pentru semnarea unui acord privind protejarea limbii române în Ucraina, în beneficiul celor peste 500.000 de etnici români care trăiesc acolo.
„Problemele cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina sunt multe – accesul la învăţământul în limba maternă, hărțuirea liderilor comunității românești, utilizarea oficială a limbii române în administrație și în justiţie, finanţarea activităţilor asociaţiilor minorităţii române, mass-media în limba română, păstrarea identităţii religioase, limba română ca limbă de cult etc. – însă cea care poate fi soluționată imediat privește dreptul de a învăța în limba maternă. În intervenția video pe care președintele Zelenski o va avea în Parlamentul României, trebuie să facă referire la acest lucru”, a declarat președintele AUR, deputatul George Simion.
„Autoritățile ucrainene trebuie să adopte toate măsurile pentru a asigura dreptul la educație în limba maternă pentru etnicii români, iar acest lucru se poate rezolva rapid, printr-un acord bilateral.
Președintele Volodimir Zelenski și-a exprimat recent disponibilitatea în acest sens, așa că Ministerul Afacerilor Externe de la București are datoria să avanseze cu discuțiile.
După acest prim pas, următorul trebuie să fie încheierea unui Acord cuprinzător privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale”, a subliniat președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, senatorul Claudiu Târziu.
Alianța pentru Unirea Românilor reiterează poziția sa de condamnare a agresiunii militare a Rusiei asupra Ucrainei și pledează pentru căutarea energică a unei soluții pe calea pașnică a dialogului și negocierilor între părți, a transmis gruparea politică într-un comunicat de presă.
În prezent, România este direct vizată de cele mai noi evenimente din Ucraina. Negocierile de pace dintre Kiev şi Moscova conţin un element care implică şi ţara noastră, iar anunţul a fost deja făcut în mod foarte clar de către preşedintele Volodimir Zelenski.
România, invitată de Zelenski să participe la un acord privind minorităţile din Ucraina
Mai exact, este vorba despre un acord cu Rusia privind protejarea limbilor minorităţilor, în care preşedintele Zelenski spune că are de gând să coopteze şi ţările vecine, ce au minorităţi care trăiesc pe teritoriul Ucrainei, inclusiv România.
Protejarea limbii ruse în Ucraina este unul dintre punctele de pe masa negocierilor de pace, iar un compromis ar reprezenta o formulă de „respect reciproc faţă de limbile cetăţenilor din ţările vecine”, a afirmat liderul de la Kiev.
„Respect limbile națiunilor vecine – sunt interesat de un astfel de acord, vreau să-l semnez cu toate ţările vecine. Sunt interesat de Rusia, Ungaria, Polonia, România – avem multe probleme istorice diferite. România și aşa mai departe…
Avem multe minorităţi, naţionalităţi şi acest acord ar trebui să fie suficient pentru a respecta anumite limbi în ţara noastră”, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu acordat mai multor jurnalişti ruşi independenţi, potrivit Agerpres.
În urmă cu doi ani, preşedintele Ucrainei ataca România, într-un discurs virulent
Totuşi, preşedintele Zelenski nu a avut întotdeauna o atitudine atât de deschisă faţă de România, care este acum unul dintre cei mai mari susţinători ai Ucrainei.
În discursul oficial pe care l-a susţinut pe 22 ianuarie 2020, de Ziua Unității și Libertății Ucrainei, preşedintele Ucrainei a declarat foarte clar că „Bucovina de Nord a fost ocupată de români” în 1918.
„Am tras vreo concluzie din această poveste?”, se întreba apoi retoric Zelenski.
„Cu exact 101 de ani în urmă, a avut loc unul dintre cele mai semnificative evenimente din istoria statalităţii ucrainene şi a luptei pentru eliberarea naţională.
‘Visele seculare pe care cei mai buni fii ai Ucrainei le-au trăit şi pentru care au murit au devenit realitate’. Acesta este un citat din Actul Zluki, care a anunţat reunificarea într-un stat unic, independent şi care a fost proclamat de liderii RPU (Republica Populară Ucraineană – n.r.) şi RPUO (Republica Populară a Ucrainei Occidentale – n.r.) pe 22 ianuarie 1919 în piaţa Sofia din Kiev.
În toate colţurile Ucrainei acest fapt a fost primit cu entuziasm şi inspiraţie: în sfârşit exista şansa de a construi o ţară unită şi independentă. Din păcate ea a fost irosită. Ambiţiile politicienilor i-au împiedicat să realizeze adevărata unitate statală. Unitate nu în cuvinte, ci în fapte.
Curând RPU a părăsit Kievul sub presiunea bolşevicilor, majoritatea teritoriului Galiţiei a fost ocupat de trupele poloneze. Bucovina de Nord a fost ocupată de români, iar Cehoslovacia a luat Transcarpatia.
Au trecut peste o sută de ani. Am tras vreo concluzie din această poveste? Ea ne învaţă un principiu simplu, dar vital pentru Ucraina: doar împreună suntem puternici”, a afirmat, la acea dată, preşedintele Zelenski, într-un discurs ce se află şi acum pe site-ul preşedinţiei ucrainene.