Când riscurile de pe piețele financiare cresc, investitorii se retrag către instrumente sigure, cum este aurul. Și nu doar investitorii privați, ci și băncile centrale, care cumpără tot mai mult aur pentru rezerve.
Aurel Drăgan
Dobânzile negative aferente băncilor centrale și turbulențele de pe piețele financiare impulsionează cererea pentru aur și prețul acestuia. Atât 2015, cât și primul trimestru din 2016 arată că nu doar investitorii particulari se îndreaptă către metalul prețios, dar și băncile centrale au început că cumpere tot mai mult. Cererea de anul trecut, ridicată la 4,212 tone conform World Gold Council, este egală cu cea din 2010 până acum, cu diferența că au început să achiziționeze mai mult aur bănciel centrale, în dauna celor pentru bijuterii și industrie.
Mai exact, achizițiile de aur pentru bijuterii a scăzut cu 1% în 2015 față de anul anterior, iar cele pentru industrie și tehnologie cu 7%, în timp ce cererea pentru investiții (aur fizic și instrumente derivate) a urcat cu 15%, în timp ce băncile centrale și alte instituții au achiziționat cu 25% mai mult. Lăsând trendul deoparte, principalii cumpărători de aur din lume rămân cei din industria bijuteriile, cu o medie a ultimilor cinci ani de 585 de tone anual și o valoare de 26,6 miliarde dolari, pe locul secund fiind cei din zona de investiții, în principal aur fizic (lingouri și monede) cu 328 tone și 15,3 miliarde dolari. Băncile centrale au o medie de 133 tone aur anual și o valoare de 6,1 miliarde dolari, în timp ce industria adună 93 tone și 4,3 miliarde dolari.
Pe regiuni, China rămâne principalul cumpărător, cu o medie de 245,9 tone anual, urmată îndeaproape de India, cu 230 tone. Europa a cumpărat în medie 84 tone, țările din Orientul Mijlociu 79 tone, iar SUA 46,1 tone. Sursele rămân majoritar la mine, adică aur nou exacavat, cu o medie de 751,6 tone anual, în timp ce aurul reciclat aduce 352 tone.
Randament de 20% în primul trimestru
Trendul ne arată însă o accelerare puternică a achizițiilor realizate de băncile centrale. „Managementul riscului, prin diversificare, a impulsionat cererea sectorului public pentru aur”, se arată în raportul World Gold Council. Nu mai puțin de 336,2 tone aur au fost cumpărate de state în a doua parte a anului trecut, valoare record pentru un semestru, față de 252 tone în prima jumătate a anului. Tendința indicată de șefii băncilor centrale ne arată că obligațiunile de stat nu mai sunt considerate suficient de eficiente în echilibrarea riscurilor asociate cu deprecierea valutelor, în timp ce pericolul de scădere a valorii rezervelor este în creștere.
Conform estimărilor moderate a analiștilor, randamentul pe care aurul îl poate oferi băncilor centrale este între 2% și 4%. Se preconizează, de asemenea, majorarea ponderii metalului prețios în rezervele băncilor centrale, de la o medie de 7,6% în prezent până la 15,7%. Banca Națională a României, care a anunțar demult că nu intenționează să majoreze rezerva de aur, are o pondere a acestuia de peste 10% (103,7 tone cu o valoare de 3,62 miliarde euro, în timp ce valoarea tuturor rezervelor se ridică la 34,9 miliarde euro).
Prețul unciei de aur pe piețele internaționale a atins un maxim de 1,821 dolari în august 2011, după care a intrat pe un trend descendent până în ianuarie anul acesta, când a coborât la 1.060 dolari. În martie a depășit însă 1.200 dolari pe uncie, adică o creștere de circa 20% în doar două luni, iar acum se așteaptă o perioadă de consolidare a prețului înainte de o nouă apreciere. „Cumpărarea aurului a fost aproape neîntreruptă în timpul primului trimestru, cu fondurile speculative trecând de la o poziție short record la cele mai mari poziții net long din ultimele 13 luni – elanul puternic ar trebui să ducă aurul, fără a depăși nivelul acesta, la 1.310 dolari pe uncie”, spune Steen Jakobsen, economist șef la Saxo Bank, într-o analiză pentru trimestrul al doilea al anului.
Cu alte cuvinte, putem asista la o creștere a prețului aurului de aproape 30% în prima jumătate a acestui an, pe fondul lichidităților existente în piețe și în conturile companiilor mari, coroborat cu randamentele foarte reduse ale obligațiunilor de stat. Implicit, vom asista și la o creștere a tranzacțiilor cu ETF bazate pe aur (Exchange-Traded Funds, unități de fond bazate pe cotația unor mărfuri, indici sau obligațiuni), cea mai comodă modalitate de investiție pentru cei din piața de capital.
1.216
dolari pe uncie este cotația din prezent a aurului, după un minim al ultimilor opt ani de 1.060 dolari în ianuarie
Cumpărarea aurului a fost aproape neîntreruptă în timpul primului trimestru, elan care ar trebui să ducă aurul la 1.310 dolari pe uncie.
Steen Jakobsen,
economist-șef la Saxo Bank
