De grija plasării a zeci de miliarde de euro şi a peste 100 de tone de aur nu se pot plânge prea multe bănci din România. O are, însă, în fiecare an, Banca Naţională, care trebuie să gestioneze rezervele internaţionale ale ţării.Aurul Băncii Naţionale a României nu sclipeşte doar în faţa celor care pot vedea tezaurul păstrat în ţară, ci şi a câtorva bancheri englezi, scoţieni şi belgieni. Până în 2004, aurul românesc a stat şi în Statele Unite. Anul trecut, îns
De grija plasării a zeci de miliarde de euro şi a peste 100 de tone de aur nu se pot plânge prea multe bănci din România. O are, însă, în fiecare an, Banca Naţională, care trebuie să gestioneze rezervele internaţionale ale ţării.
Aurul Băncii Naţionale a României nu sclipeşte doar în faţa celor care pot vedea tezaurul păstrat în ţară, ci şi a câtorva bancheri englezi, scoţieni şi belgieni. Până în 2004, aurul românesc a stat şi în Statele Unite. Anul trecut, însă, BNR a renunţat la depozitele plasate la Morgan Stanley New York şi Barclays, păstrându-le doar pe cele de la Banca Angliei, Nova Scoţia şi Fortis Bank Bruxelles.
Chiar dacă, în această perioadă, stocul total de aur al României s-a uşurat cu puţin peste 73 de kilograme, cele peste 103,55 de tone rămase valorau, la finele lui 2005, peste 5,3 miliarde de lei, potrivit raportului de audit realizat de KPMG. Adică mai mult cu 25% comparativ cu sfârşitul lui 2004. Explicaţia: scumpirea spectaculoasă a metalului preţios cu un procentaj asemănător, care a făcut ca preţul de reevaluare pentru stocul BNR să urce de la 40,9 lei/gram în 2005, la 51,2 lei/gram în 2005. Cea mai mare parte a aurului monetar românesc (60%) se regăseşte în depozite la băncile străine amintite. Un sfert este păstrat în lingouri în formă standard, iar restul în monede.
Deşi şi-au împărţit toate depozitele externe de aur monetar românesc, cele trei bănci europene nu sunt singurele instituţii financiare străine care au câştigat BNR de client. Banca Naţională este obligată să depună bani şi să asigure participaţiile României la anumite instituţii financiare internaţionale, dar poate selecta şi bănci centrale sau private de renume, ori trezoreriile altor state, pentru diferite plasamente din care să câştige mai mult.
Împrumuturi de miliarde pentru guverne europene
Cele mai importante plasamente rămân cele în titluri de stat, valoarea totală apropiindu-se de 34 miliarde de lei (circa 9 miliarde de euro). Cu mai mult de două treimi din bani, BNR împrumută guverne din Europa. De altfel, valoarea titlurilor în euro cumpărate a sporit cu aproape 4 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile acordate Statelor Unite s-au diminuat cu peste 1,3 miliarde de lei. Din păcate, evoluţia dobânzilor nu a ajutat prea mult reorientarea către plasamente în moneda europeană, în care se realizează tot mai multe dintre schimburile comerciale ale României. Astfel, dobânda maximă obţinută de BNR pentru titlurile cu cupon cumpărate în Europa a scăzut de la 7,25% în 2004, an în care am împrumutat statele francez, german, finlandez, italian şi olandez) la 6% în 2005. Trezoreria SUA, în schimb, s-a împrumutat la dobânzi de până la 6,63%, cu mult peste nivelul maxim de 4,6% din 2004.
O creştere spectaculoasă, de aproape două ori şi jumătate, a fost decisă, anul trecut, pentru depozitele la termen, valoarea acestora urcând de la 8,9 miliarde de lei la 22,2 miliarde de lei. Mai mult, dacă în 2004 ceva mai mult de jumătate din bani erau plasaţi la bănci centrale, în 2005 BNR a inversat dramatic raportul, încredinţând băncilor private din străinătate 98% din depozitele la termen. Acestora din urmă le-a fost încredinţat, astfel, echivalentul a 21,9 miliarde de lei, faţă de numai 4,45 miliarde cu un an în urmă, în timp ce la băncile centrale nu au mai ajuns decât 362,8 milioane de lei, de 12 ori mai puţin decât în 2004. Depozitul overnight constituit la Federal Reserve Bank of New York a scăzut la 111,15 milioane de dolari, de la 724,6 milioane de dolari, iar cel de la Banca Olandei a coborât de la peste 600 milioane de euro la nici 4,5 milioane de euro.
Pentru plasamentele la alte bănci, BNR a obţinut o dobândă medie de 2,8% pe an, în scădere faţă de cele 3,3 procente care puteau fi câştigate în 2004. Şi în cazul depozitelor la termen, moneda euro este cea care câştigă teren. În 2004, balanţa atârna uşor în favoarea dolarului. Anul trecut, însă, depozitele în euro au crescut de peste zece ori, cele în dolari de mai puţin de cinci ori, iar cele în lire sterline doar de o dată şi jumătate. O sumă mai mică, 4,15 miliarde de lei, a fost plasată de BNR în depozite la vedere. Chiar dacă nu reprezintă decât o cincime din depozitele la termen, aceasta a crescut de peste patru ori faţă de anul precedent, în special ca urmare a majorării disponibilului de la Banca Reglementelor Internaţionale (BRI). Sume mai mici sunt încredinţate băncilor centrale din Germania, Japonia, Anglia, precum şi Banque Generale de Bruxelles.
Începând din 2002, o parte din activele externe, în limita a o cincime din rezerva internaţională, sunt administrate de Banca Mondială, care a semnat un acord în acest sens cu BNR. La finele anului trecut, erau plasate astfel în depozite 95,2 milioane dolari, iar în titluri 167,3 milioane dolari, la dobânzi variind între 1,125% şi 5,375% pe an.
103,553 tone
Atât cântăreste aurul monetar deţinut de Banca Naţională sub formă de lingouri, monede şi depozite externe, cam cât greutatea a 15 elefanţi africani sau a aproape 1.300 de oameni.