În timp ce în țările dezvoltate factorii de decizie aruncă miliarde de dolari în joc pentru a proteja populația și mediul de afaceri, în încercarea de reporni motoarele economiei, serios afectate în urma pandemiei de coronavirus, în România ministrul de Finanțe și Președintele Klaus Iohannis vorbesc despre necesitatea reevaluării cheltuielilor publice, în sensul reducerii lor.

Deși Uniunea Europeană a anunțat statele membre că pot renunța, pe fondul pandemiei de coronavirus, la rigoarea fiscală, nemaifiind cazul să se cramponeze de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, Ministerul de Finanțe se arată, cel puțin până acum, destul de strâns la buzunar în ceea ce privește măsurile financiare de susținere a economiei.

”Situație complicată a bugetului”

Mai mult decât atât, Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că țara noastră se va confrunta cu o situație complicată a bugetului, care nu se va rezolva de la sine, iar Guvernul va face o analiză.

”Să nu ne limităm doar la o rectificare care prevede doar câteva schimbări ci va fi nevoie să se reevalueze și veniturile care sunt în scădere dar și cheltuielile care sunt în creștere și va fi nevoie de reevaluarea tuturor cheltuielilor”, a declarat președintele.

Ceea ce se poate traduce mai degrabă în măsuri de austeritate decât într-o inundare a economiei cu lichidități.

Lipsa spațiului fiscal

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat deja un pachet pentru combaterea efectelor crizei de 3%  din PIB. Adăugat la deficitul bugetar inițial, de 3,59% din PIB, pe care a fost construit bugetul pentru 2020, Cîțu a estimat un deficit bugetar de aproximativ 7% pentru țara noastră, anul acesta.

Ceea ce se traduce prin faptul că, în ciuda declarațiilor de-a dreptul triumfaliste făcute de Florin Cîțu, la începutul epidemiei de coronavirus, când asigura pe toată lumea că a creat suficient spațiu de manevră fiscală, prin împrumuturile masive pe care le-au făcut Finanțele la finele lui 2019 și începutul lui 2020, Guvernul nu prea va mai avea bani pentru a pompa în economie.

Suplimentar, Premierul Ludovic Orban a anunțat înființarea, la inițiativa președintelui României, a unui comitet de lucru în plan economic, cu reprezentanți ai instituțiilor importante ai mediului de afaceri.

”Repornire graduală a economiei”

”Facem analize la nivel internațional privitor la evoluția economiilor. Se știe că România este puternic legată de Europa. Noi avem 80% din schimburile comerciale cu Uniunea Europeană și în mare parte economia României este dependentă de felul în care evoluează aceste economii.

Momentul în care vor reporni activitățile depinde de evoluția epidemiei. Cu cât restrângem răspândirea epidemiei, cu atât punctul de repornire va fi mai aproape.

În ceea ce privește repornirea, cu siguranță că, atunci când vom avea date certe, ușor, gradual, așa cum am și impus măsurile, în funcție de evoluții și de ceea ce am considerat măsuri necesare, la fel vom restrânge restricțiile” a declarat pe această temă Ludovic Orban.

Unii analiști financiari sunt de părere că Guvernul nu trebuie să se întindă cu cheltuielile cu mult mai mult decât îi ajunge plapuma, pentru că finanțarea unui deficit bugetar uriaș va fi suportată, în cele din urmă, tot de către populație, iar costurile pentru acoperirea discrepanței dintre venituri și cheltuieli vor fi uriașe, după trecea pandemiei COVID-19.

Lipsa cererii, dezastruoasă

Există însă și opinii contrare, care spun că măsurile de austeritate bugetara sunt cel mai prost scenariu pentru economia românească: dacă veniturile populației se vor prăbuși, lucru ce se poate deja anticipa, pe fondul valului uriaș de oameni trimiși în șomaj tehnic sau concediați, o criză a cererii va provoca foarte mari probleme pentru economia națională, chiar dacă aceasta va putea să își repornească motoarele și va exista o ofertă.

În context, Japonia a anunțat că va cheltui aproape 1.000 de miliarde de dolari pentru a încerca să-și protejeze economia de efectele pandemiei de coronavirus, anunță presa internațională.

Premierul Shinzo Abe a anunțat luni un pachet de stimulare a economiei în valoare de 989 de miliarde de dolari, o sumă echivalentă cu aproape 20% din Produsul Intern Brut (PIB) al Japoniei, a treia mare economie a lumii.

Cheltuieli guvernamentale imense

Pachetul include zeci de miliarde de dolari împărțite familiilor și proprietarilor de mici afaceri care și-au pierdut veniturile în urma declanșării pandemiei. Totodată, conține scutiri de taxe și împrumuturi cu dobândă zero.

De cealaltă parte a Pacificului, Statele Unite ale Americii au anunțat un pachet financiar de măsuri de stimulare de aproape 2.000 de miliarde de dolari, cel mai mare de acest tip lansat vreodată în istorie.

Trebuie precizat faptul că Japonia este cea mai recentă țară care anunță cheltuieli guvernamentale imense pentru a ajuta gospodăriile și activitățile comerciale să facă față efectelor pandemiei asupra economiei.

La rândul lor, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania și alte economii mari au anunțat deja că se pregătesc să cheltuiască sume mari pentru a-și proteja economiile.