Associated Press a realizat o analiză despre ceea ce a însemnat austeritatea în Europa pentru oamenii de rând, de la creşterea TVA şi scăderea salariilor, la mărirea vârstei de pensionare şi mai puţine locuri de muncă.

Grecia

Grecia, una din cele trei naţiuni din zona euro care au avut nevoie de un plan de salvare internaţională pentru a evita falimentul, a redus cheltuielile la tot ce s-a putut: salariile din sectorul public, pensii, educaţie, îngrijire medicală şi apărare. Drept urmare, şomajul a crescut la peste 21%, sporind revoltele sociale care, uneori, s-au lăsat cu victime. În ultimii doi ani, revoltele au izbucnit frecvent, aproape zi de zi, grevele şi demonstraţiile paralizând şcoli, aeroporturi, gări, feriboturi şi servicii medicale. Pentru a primi cel de-l doilea pachet de salvare, Parlamentul Greciei a fost nevoit să adopte o nouă serie de măsuri de austeritate, concretizate prin scăderea salariului minim cu 22%, la 751 euro, reducerea pensiilor de peste 1.300 euro cu 12%, tăierea cheltuielilor din sănătate şi educaţie şi micşorarea remuneraţiei primite de unii funcţionari publici, cu până la 10%.

Portugalia

Portugalia plăteşte "facturile" pentru un împrumut internaţional de salvare de 78 de miliarde de euro, iar efectul reducerii cheltuielilor publice a fost brutal: economia este de aşteptat să se contracteze cu 3,4% în acest an, după o recesiune dublă anul trecut. Rata şomajului a urcat la un record de 15%. Noul cod al muncii le permite angajatorilor să-şi concedieze mai uşor angajaţii şi să le modifice orele de lucru. Măsurile de austeritate au fost duse la un nou nivel, când Portugalia a anunţat suspendarea a patru dintre sărbătorile oficiale, timp de cinci ani, pentru a reduce cheltuielile.

Irlanda

Irlanda este cea de-a treia naţiune care a primit un împrumut de salvare şi a trecut prin cinci bugete de austeritate din 2008. TVA-ul a fost majorat la 23%, salariile au fost reduse cu 15%, impozitele pe venituri, maşini case şi combustibil au crescut, iar mărirea taxelor şi reducerea cheltuielilor nu se vor opri până cel puţin în 2015.

Spania

Guvernul a majorat impozitele pe venit şi pe proprietăţi, a redus cheltuielile pe sănătate şi educaţie. Venite după o implozie a pieţei imobiliare, măsurile de austeritate au lovit din plin spaniolii: rata şomajului a ajuns la aproximativ 25%, un record în zona euro, în timp ce aproximativ jumatate dintre tinerii naţiunii nu au un loc de muncă. Taxa pe valoarea adaugată (TVA) a crescut deja de la 16% la 18%, iar experţii nu exclud o altă majorare.

Franţa

În ciuda protestelor, guvernul a crescut vârsta de pensionare, de la 60 la 62 de ani, a majorat TVA-ul pentru unele bunuri şi servicii de la 5,5 la 7% pentru societăţile cu o cifră de afaceri de peste 250 de milioane de euro a fost introdus un impozit suplimentar de 5%.

Italia

Măsurile de austeritate au dus la creşterea şomajului italian până la 9,8% şi au aruncat ţara într-o recesiune care este de aşteptat să scadă economia cu 1,2% în acest an. De asemenea, prim-ministrul Mario Monti încearcă să schimbe legislaţia astfel încât angajatorilor să le fie mai uşor să facă concedieri. În plus, pe fondul reducerilor bugetare, guvernul italian a renunţat să mai candideze pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 2020, spunând că nu-şi poate permite costurile estimate la 9,6 miliarde de euro.

Marea Britanie

Guvernul Marii Britanii şi-a propus reduceri de cheltuieli de 103 miliarde de lire sterline până în 2017, cheltuieli care au trimis ţara într-o recesiune dublă. Au fost reduse ajutoarele sociale şi alocaţiile pentru copii, iar banii pentru educaţie lipsesc, universităţile din ţară fiind ameninţate de o sărăcie fără precedent. În ciuda măsurilor de austeritate, economia Marii Britanii a intrat în recesiune, pentru a doua oară de la începutul crizei financiare, în urma contractării economice neaşteptate din primul trimestru al anului.

România

În mai 2010, Traian Băsescu anunţa măsurile de austeritate şi îşi exprima dorinţa ca în anul 2011 salariile să poată reveni la nivelul iniţial. Doi ani mai târziu, încă se discută despre reîntregirea salariilor, iar Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în Romania, a declarat că recuperarea totală a salariilor de la nivelul din iunie 2010 va fi posibilă doar anul viitor.

Guvernul a redus salariile din sectorul public cu 25%, a crescut TVA de la 19% la 24% şi a tăiat cu 15% majoritatea ajutoarelor sociale, pentru a reduce deficitul bugetar în conformitate cu acordurile semnate cu FMI şi Comisia Europeană. Alte măsuri luate de autorităţile române sunt creşterea taxelor percepute unor categorii profesionale, majorarea impozitelor pe câştigurile de capital sau creşterea impozitelor pe proprietate.

Măsurile sunt mai dure decat cele aplicate în state aflate într-o situaţie mult mai dificilă, dar mai bogate, precum Portugalia sau Irlanda. "Măsurile care au fost luate de Guvernul României sunt aproape de neimaginat în Europa de Vest. Îşi poate cineva imagina ca în Germania şi Franţa guvernul să spună: «Trebuie să reducem salariile din sectorul public cu 25%?» Şi în acelaşi timp să majoreze singura taxă care loveşte pe toată lumea, TVA? Iar asta s-a întâmplat fără o singura zi de grevă. A fost o măsură destul de brutală. Dar nu este una din diferenţele dintre Est şi Vest faptul că Estul este o regiune unde oamenii au învăţat să trăiască cu brutalitate şi pot face faţă unei crize substanţial mai bine decât cei din Vest?", se întreba directorul general al grupului austriac Erste, Andreas Treichl.