„De obicei, o singură grupare comitea toate infracţiunile, în special în cartiere. Lucrurile au devenit din ce în ce mai sofisticate. Suntem într-o eră a specializării”, a declarat Ethan Burger de la Centrul pentru Prevenirea Criminalităţii Transnaţionale din cadrul Universităţii din Wollongong. Burger crede că bandele de skimming sunt alcătuite în mare parte din cetăţeni români, deoarece li s-a dus faima „din gură în gură” iar ele s-au construit pe încredere.
„Întreprinzătorii originali fac afaceri numai cu oameni în care au încredere. Dacă stăpânesc o tehnologie nu o vor împărtăşi cu concurenţii. Grupuri criminale organizate operează din ce în ce mai mult aşa cum fac afacerile private”, afirmă el. Publicaţia relatează că doi români au compărut miercuri în faţa Tribunalului Local din Balmain (suburbie la vest de Sydney, în statul New South Wales /NSW/), sub acuzaţia de comitere de infracţiuni legate de skimming de bancomate. Ei se alătură unui număr de aproximativ 25 de cetăţeni români arestaţi pentru aceeaşi infracţiune în NSW, după ce poliţia a înfiinţat „Strike Force Mail” în 2009 pentru a combate frauda asupra ATM-urilor, afirmă „Fraud Squad” (Brigada Antifraudă).
„Această infracţiune este comisă în principal de persoane din România”, a declarat inspectorul de anchetă Col Dyson, comandantul Brigăzii Antifraudă. „Am văzut români şi bulgari foarte activi în acest tip de skimming. Ei călătoresc în lume comiţând acest tip de infracţiune”, a precizat el.
Românii au fost arestaţi în foaierul unei bănci din Rozelle, marţi, având asupra 3.500 dolari în numerar, carduri false de credit şi de debit precum şi dispozitive de skimming de carduri, potrivit poliţiei. Alți români au fost de asemenea arestaţi pentru operaţiuni de skimming de bancomate în alte state australiene şi ţări cum ar fi SUA şi Thailanda. Inspectorul Brian Hay, şeful Brigăzii Antifraudă din Queensland (nordul-estul Australiei), crede că istoria României explică parţial specializarea infracţională. „România a fost, înainte de căderea dictaturii lui Ceauşescu, un centru de matematică şi codificare computerizată”, a spus el. ”Aceste competenţe au fost exploatate de grupările crimei organizate din blocul estic”, a precizat Hay.
Inspectorul Dyson a relatat că infractorii i-au spus că au vizat Australia din motive calculate. „Economia puternică şi dolarul atractiv. Rata de schimb este un factor la care infractorii se uită”. El a mai spus că şi tehnologia folosită în ATM-urile australiene a fost un factor care a contat. În timp ce băncile au schimbat tehnologiile ATM-urilor, explică Dyson, marea majoritate a bancomatelor funcţionează încă în Australia pe baza unei tehnologii analogice şi prin urmare este vulnerabilă la skimming.
Nu se aşteaptă ca ATM-urile australiene să treacă deplin de la tehnologia bazată pe benzile magnetice la tehnologia mai sigură cu microcipuri, până în 2020. Inspectorul Hay spune că infractorii folosesc tehnologii sofisticate, cum ar fi Bluetooth, care transmit datele cardului prin intermediul telefonului mobil înapoi la infractori. Acest lucru ar putea elimina nevoia pentru infractori de a reveni la locul infracţiunii şi adaugă un grad de responsabilitate pentru expertiza penală. „Persoanele care instalează skimmere în bancomate nu se află în vârful piramidei’, spune Hay. ‘Dar dacă angajezi infractori să facă munca pentru tine, aceştia te vor fura. Dacă ai un dispozitiv care să transmită prin SMS datele înapoi, ştii că ei nu îşi vor lua o felie pentru ei înşişi”, a precizat el.
Sursa: Agerpres
Australienii, speriați de „bandele de skimming” românești
22 decembrie 2011, 08:31
Ultima modificare în 22 decembrie 2011, 10:31
Experţii australieni în skimming de bancomate sunt de părere că dominaţia acestui tip de fraudă de către reţele româneşti reflectă profesionalizarea crimei organizate, relatează Sydney Morning Herald în ediţia de joi.
Etichete:
Publicat in categoriile: Eveniment
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Publicat in categoriile: Eveniment
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook