Acesta a spus că veto-ul Vienei împotriva intrării României și Bulgariei în Schengen a fost unul „de moment”, nu „pentru totdeauna”.

„Sunt încrezător că vom reuşi să luăm cu adevărat măsuri aici, în următoarele câteva luni, astfel încât cifrele să scadă. Apoi, nimic nu va mai sta în calea extinderii spaţiului Schengen. La urma urmei, nu am spus că nu ne putem înţelege pe acest subiect niciodată, ci doar în acest moment”, a declarat Schallenberg într-un interviu pentru agenția austriacă de presă APA.

Schallenberg susține decizia Guvernului de la Viena

Cât despre cererea ministrului pentru Europa, Karoline Edstadler (ÖVP) și cancelarul Karl Nehammer de a construi garduri la frontierele externe ale Uniunii Europene, ministrul de Externe a spus că „ar exista o bază legală şi ar exista mijloace financiare pentru a face acest lucru”.

Alexander Schallenberg, făcând parte din același partid conservator ca și Nehammer, Österreichische Volkspartei (ÖVP), susține că Austria nu s-a izolat de restul Uniunii Europene prin opoziția sa la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen și susține decizia guvernului federal.

„Acesta este un proces de discuţie complet normal”, spune ministrul austriac de Externe, referindu-se la veto-ul Vienei.

Dacă Austria, ca stat aflat „în centrul continentului”, are cel mai mare număr de cereri de azil din Europa, „atunci ceva nu este în regulă”, a precizat acesta.

Austria este „înconjurată de state UE şi de state Schengen, cu excepţia Elveţiei şi a Liechtensteinului”. Dacă ţara se confruntă cu atât de multe cereri de azil, „este legitim să spunem că avem nevoie de sprijin”, spune Schallenberg, adăugând că aceasta nu este o problemă bilaterală, ci una „paneuropeană”.

Șeful diplomației de la Viena a negat că problema ar fi fost ridicată de politicienii ÖVP strict din motive de politică externă, și a spus că este „un nonsens total”.

„Nu vrem să fim lăsaţi singuri cu această problemă”, a adăugat Schallenberg.

Șeful diplomației de la Viena îi ia apărarea cancelarului Karl Nehammer

Acesta l-a apărat pe cancelarul Karl Nehammer, care a folosit termenul „turism de azil”.

„Cum altfel poţi să numeşti asta?” a întrebat ministrul austriac de Externe, spunând că oamenii „zburau la Belgrad sub pretexte false şi se foloseau de scutirea de vize acordată de Serbia pentru a fi apoi introduşi ilegal în UE”. Potrivit acestuia, este vorba despre „trafic de fiinţe umane” şi de „abuzul unui sistem care este conceput pentru a oferi protecţie persoanelor care au cu adevărat nevoie de ea”.

Schallenberg a spus însă că „marea majoritate a persoanelor care vin sunt tunisieni, indieni, pakistanezi, egipteni” și că cei mai mulți dintre ei nu au perspectiva unui azil. De asemenea, a recunoscut că este nevoie de posibilitatea unei migraţii economice reglementate.

Șeful diplomației de la Viena susține că toate statele ar trebui să „suporte împreună” protecția granițelor, iar o gestionare comună a frontierelor UE „ar fi o soluţie logică să sprijinim statele de la graniţă, fie financiar, fie logistic, să ne asumăm acest lucru împreună”.