Croaţia urmează să intre în zona euro la începutul anului viitor, la fel ca și în Spațiul Schengen, în urma votului favorabil din 8 decembrie a Consiliului JAI.

De asemenea, emoţii mai mari se puteau citi pe chipurile oficialilor croaţi şi austrieci când în portul croat Rijeka a fost lansată cu mare fast legătura feroviară directă pentru trenuri de marfă cu Enns, un oraş din Austria care are un terminal pentru containere. Trenurile sunt operate de gigantul Maersk Line. Aceasta reprezintă o primă astfel de legătură între Croaţia şi Austria. Din Enns, orice marfă intrată în Uniunea Europeană prin Croaţia are acces la transport pe o mare arteră rutieră şi pe Dunăre. În plus, prin Rijeka exporturile austriece pot ajunge în orice parte a lumii.

În noiembrie, autorităţile de la Zagreb au anunţat că Austria şi landul german puternic industrializat Bavaria au un interes de a importa gaze naturale prin terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de pe insula croată Krk de la Marea Adriatică. Așadar, nemţii şi austriecii sunt dispuşi să coopereze în privința extinderii capacităţii terminalului şi la construirea de gazoducte. În lipsa gazelor ruseşti, Austria şi Germania importă de oriunde au ocazia. Autorităţile croate nu pot decât să fie de acord cu planurile respective, pentru că, oricum, datorită cererii foarte mari, își propuneau să extindă terminalul de la Krk.

Croația îi pune la dispoziție Austriei ocazia de a-şi face drum spre apele internaţionale

Oficialii croaţi au acceptat fără rezerve argumentele părții austriece pentru refuzul de a primi România în spaţiul Schengen. În ceea ce privește adoptarea monedei euro, aceasta reprezintă un avantaj atât pentru turismul croat, cât şi pentru turiştii care vin din zona euro. Iar unii vin cu planuri mai serioase decât o vacanţa pe litoral.

Înainte ca Rusia să declanșeze invazia militară rusă în Ucraina, Austria îşi importa 80% din gazele consumate de la Gazprom prin compania sa energetică OMV. Colosul austriac şi alte companii mari din Germania şi Franţa au fost implicate în dezvoltarea unei prime versiuni a proiectului, pe când Croația a renunţat în 2010. Acesta a fost repornit în 2016 cu eforturi croate, iar terminalul a fost pus în funcţiune în 2022. Ulterior, Ungaria a devenit rapid cel mai mare client. Austria, ca şi Ungaria, este o ţară care nu are ieşire la mare, pe când Croaţia, o economie mică, mult mai săracă, fără industrie şi dependentă de turiştii străini din zona euro, îi pune la dispoziție ocazia de a-şi face drum spre apele internaţionale.