Decizia neaşteptată din 15 ianuarie a Băncii Naţionale a Elveţiei de elimina pragul minim al cursului de schimb euro-franc a condus la aprecierea cu 30% a francului în raport cu moneda euro.
'Este foarte clar că nu se va ajunge la o lege precum cea din Ungaria sau Croaţia. Un astfel de lucru nu este luat în discuţie', a declarat Hans Joerg Schelling. Potrivit acestuia, o conversie în euro a creditelor i-ar penaliza pe consumatorii care au făcut deja trecerea, aşa cum i-au sfătuit autorităţile.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Austriei, aproape o cincime din creditele către gospodării sunt în valută, iar 96% din acestea în franci elveţieni.
Miercuri, Guvernul polonez a anunţat şi el că nu este interesat să urmeze exemplul Ungariei şi să forţeze băncile să convertească în zloţi creditele ipotecare în franci elveţieni ale populaţiei dar a sugerat că băncile ar trebui să îi ajute pe cei care au luat astfel de credite.
Guvernul ungar a decis anul trecut să convertească creditele din franci în forinţi la un curs de schimb fix. De asemenea, la începutul acestei luni, Guvernul croat a votat în favoarea obligării băncilor de a absorbi pierderile rezultate de pe urma îngheţării cursului de schimb al francului.
La începutul acestei săptămâni, cotidianul 'Financial Times' a apreciat că vecinii Ungariei 'ar trebui să se gândească de două ori' înainte de a urma exemplul Budapestei prin conversia creditelor în franci deoarece o astfel de soluţie nu se poate aplica în toate cazurile.
În România, Banca Naţională a României a apreciat că băncile pot propune clienţilor cu credite în franci elveţieni soluţii individualizate precum menţinerea ratelor lunare în lei aferente creditelor în franci la un nivel apropiat celui din decembrie 2014, conversia creditelor la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul serviciului datoriei, dar şi reducerea temporară a ratei dobânzii pentru a compensa efectul aprecierii CHF, însă doar în baza unor negocieri individuale şi fără a discrimina debitorii în alte monede.
AGERPRES
