Extrema dreaptă din Austria vrea să oprească „nebunia UE”

Sondajele de opinie ne arată că extrema dreaptă din Austria ar putea deveni câștigătorul alegerilor europarlamentare din acest an. „Opriți nebunia UE!” este mesajul prezent pe afișele electorale ale FPÖ pentru alegerile europarlamentare din acest an.

Afișele îi prezintă pe președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-o îmbrățișare, în timp ce în fundal se disting un tanc, elicoptere, o seringă, parcuri eoliene și o barcă cu migranți.

Opriți nebunia UE! - FPO
SURSA FOTO: Facebook, FPÖ

Există îngrijorări că Partidul Libertății (FPO) din Austria ar putea să preia guvernarea în această toamnă. FPÖ domină scena politică a Austriei de mai bine de un an. FPO a condus sondajele de opinie încă de la sfârșitul anului 2022.

Susținerea electorală a FPO a atins aproape 30%. A crescut cu zece puncte procentuale peste rezultatele obținute în anul 2019. Cifrele alimentează speranțele lui Herbert Kickl, liderul FPO, că va câștiga alegerile parlamentare din Austria din septembrie 2024. Retorica FPÖ este percepută pozitiv de o parte semnificativă a electoratului austriac, fiind caracterizată ca populistă, rusofilă, eurosceptică și anti-vaxxer. În prezent, majoritatea analiștilor politici cred că există șanse mari ca extrema dreaptă să devină partidul de guvernământ în Austria.

Scurt istoric al FPO

Fondat în anul 1956, FPÖ și-a început parcursul ca un partid pangerman, al cărui scop era de a promova revenirea național-socialismului în Austria.

„Majoritatea liderilor de partid au fost foști membri ai Partidului Nazist. Dar asta nu înseamnă că este cazul şi în zilele noastre”, a explicat Benjamin Biard de la Centrul pentru Cercetare și Informare Sociopolitică din Bruxelles, Belgia.

De-a lungul timpului, FPÖ a trecut prin diviziuni interne și a suferit pierderi electorale. A revenit în centrul scenei politice din Austria în anul 2017, alăturându-se Guvernului Kurz. Revenirea sa la putere a fost de scurtă durată din cauza unui scandal de corupție, care l-a determinat pe liderul FPO să își dea demisia din funcția de vicecancelar în anul 2019.

Impactul scandalului asupra partidului politic a fost considerat limitat. La alegerile europarlamentare din anul 2019, deși FPÖ a înregistrat un rezultat slab, a rămas al treilea partid politic ca mărime, obținând 17,2% din voturi.

„Se pare că nemulțumirea electoratului său, sau a unei părţi a acestuia, nu a fost confirmată pe termen lung. O explicație a modului în care FPÖ reușește să supraviețuiască scandalurilor constă în faptul că partidelor de extremă dreaptă le place în mod tradițional să se înfățișeze drept victime ale sistemului în ansamblu și folosesc cu îndemânare acest lucru pentru a reduce la tăcere criticile”, a remarcat Benjamin Biard.

Pe lângă retorica anti-sistemică, temele majore ale FPÖ sunt caracteristice partidelor de extremă dreapta:

  • opoziția față de imigrație;
  • apărarea unui „patriotism” austriac;
  • o atitudine vehementă față de islam;
  • o accentuare a retoricii eurosceptice.

„Ca și în cazul majorității partidelor de extremă dreaptă, alegătorii FPÖ sunt motivați de ideologie, dar votează și pentru a-şi exprima nemulțumirea sau chiar deziluzia față de modul în care funcționează astăzi democrația”, a adăugat Benjamin Biard.

„Imaginați-vă un buton roșu pentru a scoate Austria din nebunia UE. Nu aș ezita nici o milisecundă să-l apăs”, a declarat Harald Vilimsky, un membru al Parlamentului European, în timpul conferinței FPÖ de la Viena, Austria, din aprilie 2024.

„Poziția radicală a FPÖ față de Bruxelles este împărtășită de extrema dreaptă din Italia, Franța și Țările de Jos. Cu toate acestea, majoritatea partidelor europene de extremă-dreapta își înmoaie acum pozițiile, susținând mai degrabă reforme instituționale profunde, decât să părăsească UE. Partidul Olandez pentru Libertate, de exemplu, a retras în cele din urmă din programul său propunerea de a părăsi UE”, a completat Benjamin Biard.