Austria schimbă placa în ceea ce privește veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. Oficialii austrieci au dezvăluit care a fost adevăratul motiv pentru care s-au opus extinderii spațiului de liberă circulație.
Austria schimbă placa în ceea ce privește veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. Oficialii austrieci au declarat că nu există nici o problemă specială cu cele două țări.
Veto-ul este însă modalitatea prin care se dorește forțarea reformării Sistemului care acum ar fi blocat/stricat, în condițiile în care o treime din țările UE cu 77% din populația Uniunii au reintrodus controalele la granițele lor, au adăugat aceștia.
Va renunța Austria la veto-ul împotriva României și Bulgariei?
Austria a preluat de la Slovenia Președinția la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, în cadrul unei ceremonii la Ljubljana.
Întrebat de un reporter StartupCafe dacă sunt șanse ca acum Austria să renunțe la vetoul față de România și Bulgaria la aderarea la Spațiul Schengen, în condițiile în care România este țara cu cea mai mare cotă din bazinul Dunării, Alexander Schallenberg, ministrul austriac pentru Afaceri Europene și Internaționale, a răspuns:
„Îmi amintesc că Strategia Dunării este o inițiativă comună a Austriei și a României și vrem să cooperăm în continuare. Noi nu dăm un veto, ceea ce spunem noi foarte clar către Bruxelles este că sistemul este disfuncțional.
Acum avem controale la graniță, din Italia în Slovenia, din Slovenia în Austria, o treime dintre statele membre ale Spațiului Schengen au controale la graniță. 77% din popoarele noastre din spațiul Schengen trăiesc în țări cu controale la graniță.
Deci ceva este greșit în sistem. Și ceea ce vrem noi – și ne îndreptăm încet către asta – este să facem sistemul să funcționeze. Și nu este legat direct de Schengen, ci de sistemul de azil și migrație. Și am făcut progrese.”
S-a ajuns la un compromis privind un pact pentru migrație în UE
Alexander Schallenberg a precizat că, totuși, lucrurile progresează în privința adoptării unui pact pentru migrație în UE, ajungându-se la un compromis. Acesta și-a exprimat speranța ca și Parlamentul European să accepte soluțiile propuse de miniștrii din statele UE privind un nou mecanism european de gestionare a fluxurilor de migranți din afara UE.
„Anul trecut, Austria a avut 112.000 de solicitanți de azil, raportat la populația țării este cel mai mare număr de solicitanți de azil din Europa. Dacă am transforma asta și am face o comparație cu Franța sau Germania, ar însemna peste un milion de solicitanți de azil în Germania și peste un milion în Franța. Iar două treimi dintre ei nu au fost înregistrați nicăieri. Și toți au trecut prin mai multe țări, fără ca cineva să le ia amprentele, fără ca cineva să le verifice pașapoartele. În timp ce avem un război la 500 de kilometri distanță, și asta este o chestiune de securitate. Așa că ceea ce am făcut noi a fost să sunăm alarma.
Avem semnale că lucrurile progresează, miniștrii Justitei au făcut pași importanți, dar sper ca Parlamentul European să nu scufunde acest compromis dificil pe care îl avem. Însă avem nevoie de un control al frontierelor externe, trebuie să finanțăm țările care sunt – din motive de geografie sau dintr-o coincidență – în față, este o misiune comună a noastră. Schengen este ca un bloc și fiecare proprietar de apartament a căzut de acord să-și deschidă ușa, dar ceea ce se întâmplă acum este că jumătate dintre proprietari și-au închis ușile de la apartamente, pentru că nu au încredere în controlul ușii de la intrarea în clădire”, a declarat acesta.
Austria își dorește un spațiu Schengen funcțional
Ministrul austriac a spus că el este în favoarea spațiului Schengen, însă își dorește să fie funcțional. Politicianul a adăugat că acum, și Olanda este de acord cu Austria.
„Austriecii iubesc spațiul Schenegen. Noi suntem împreună cu olandezii în chestiunea aceasta, iar noi și olandezii suntem cei care iubim Schengen cel mai mult. Vedem atâtea rulote olandeze pe șoselele din Austria. Deci ne dorim să se extindă (Schengen), dar vrem să funcționeze. Și atâta vreme cât avem controale la granițe… Germania are controale la granița cu Austria, am vorbit cu caneclarul german, Olaf Scholz, care a anunțat, săptămâna trecută, că va ridica controalele la frontiera cu Austria, dar impune controale la granița cu Cehia și Polonia.
Iar asta arată direcția total greșită, ceea ce înseamnă că sistemul este disfuncțional. Anul trecut, Austria era cea mai îngrijorată, acum guvernul Olandei a urmat Austriei. Avem discuții în Germania, avem probabil și în Slovenia. Câte crize ale migrației mai trebuie să vină pentru a acționa împreună cele 27 de state membre UE? Și apoi, Schengen, care este încă în centrul proiectului european, eu îl doresc, dar doresc să funcționeze”, a spus el.
Își va menține Austria veto-ul?
Întrebat dacă Austria își va menține veto-ul împotriva aderării României la Spațiul Schengen și la următorul Consiliu UE Justiție și Afaceri Interne, programat în decembrie, Alexander Schallenberg a răspuns că lucrurile merg în direcția bună.
„Nu vreau să mă antepronunț, lucrurile se mișcă în direcția bună, discutăm și cu prietenii și colegii noștri olandezi în chestiunea aceasta, dar cred că va fi discutat și în Consiliul European (șefii de state și de guverne – n.r.). Dar vă rog să înțelegeți, este foarte important pentru mine, nu este o decizie pe care să o luăm cu inima ușoară, nu este o decizie pe care să o luăm împotriva vreunei țări, cu atât mai puțin împotriva României și Bulgariei.
Noi suntem investitorul numărul unu în România, companiile austriece au creat sute de mii de locuri de muncă în țara dvs., deci din punct de vedere economic suntem cât se poate de apropiați. Dar avem o problemă pe care trebuie să o explicăm cetățenilor noștri: cum se face că avem cea mai mare rată a solicitanților de azil în condițiile în care suntem înconjurați de state Schengen și țări asociate, ca Elveția și Liechtenstein?”, a spus oficialul.
Înainte de sesiunea de întrebări, ministrul austriac a menționat în treacăt, fără să îl întrebe nimeni, rolul important al României pentru exportul de cereale din Ucraina după ce Rusia a refuzat să mai prelungească acordul pentru transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră.