Intră România în Schengen?
Aderarea la Schengen! În urmă cu un an, Austria a respins aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen prin utilizarea dreptului său de veto.
Cu toate acestea, o analiză amănunțită efectuată la Viena sugerează că utilizarea veto-ului ar putea avea consecințe contraproductive pentru Austria. Consecințele negative afectează economic, cât și politica energetică.
Argumentul principal prezentat de Austria pentru respingerea aderării a fost legat de problemele sistemice existente în spațiul Schengen.
Ministrul Afacerilor Europene, Karoline Edtstadler, a declarat că un sistem deja problematic nu ar trebui să fie extins.
Consecințe negative din punct de vedere economic
Cu toate acestea, analiza efectuată la Viena subliniază că această decizie ar putea avea consecințe negative din punct de vedere economic.
Extinderea spațiului Schengen ar facilita circulația bunurilor și persoanelor, având potențialul de a îmbunătăți colaborarea economică între statele membre.
În contextul integrării europene, eliminarea controalelor la frontiere ar sprijini comerțul și ar crea o piață mai eficientă.
Austria ar putea beneficia de intrarea României în Schengen
Un alt aspect luat în considerare în analiză este legat de politica energetică.
Austria ar putea beneficia de o cooperare mai strânsă cu România și Bulgaria în domeniul energiei, inclusiv prin proiecte comune și schimburi de resurse.
Aderarea acestor țări la spațiul Schengen ar consolida colaborarea și ar deschide noi oportunități în acest domeniu.
De asemenea, se subliniază că argumentul referitor la numărul de solicitanți de azil este tot mai puțin relevant.
Austria a invocat o potențială creștere a numărului de solicitanți de azil ca motiv pentru respingere, dar analiza arată că această preocupare este mai degrabă neîntemeiată.
Amintim că ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, spunea că în 2022 au existat 100.000 de solicitanți de azil. El spunea că o bună parte dintre aceștia urmau să ajungă în Austria prin intermediul diverselor rute.
Dreptul la veto, o practică neobișnuită în UE
Se menționează că guvernele iliberale din Ungaria și Polonia au utilizat, de asemenea, veto-ul în ultimii ani, ceea ce este considerat o practică neobișnuită în politica Uniunii Europene.
Eliminarea veto-ului ar servi intereselor economice ale Austriei, contribuind la consolidarea cooperării în cadrul spațiului Schengen și la promovarea unei comunități europene mai integrate.
