La 28 februarie 2018, imediat după ora 8.00, comandantul poliției din Austria, Wolfgang Preiszler, a apăsat pe soneria de la sediul serviciului de informații interne al țării și și-a îndreptat legitimația către camera de supraveghere.
În câteva minute, zeci de colegi de-ai săi înarmați cu pistoale Glock s-au împrăștiat prin clădire în veste antiglonț și cagule, confiscând datele confidențiale stocate pe serverele agenției și documentele sensibile care zăceau pe birouri.
Adevărata amploare a celor întâmplate în Austria
Incursiunea, care a pus față în față poliția și serviciul de spionaj, cunoscut sub numele de BVT, a declanșat o furtună de foc care a distrus reputația Austriei în lumea serviciilor de informații și a dus la închiderea agenției.
La mai bine de șase ani distanță, adevărata amploare a ceea ce s-a întâmplat în acea zi abia acum se conturează. Oficiali din serviciile de informații au declarat pentru Politico că noile dovezi sugerează că raidul a făcut parte dintr-o operațiune condusă de Moscova pentru a discredita serviciile de spionaj austriece, pentru a le reconstrui cu o nouă conducere sub influența Kremlinului.
Crucial pentru acest efort, spun ei, a fost partenerul junior în coaliția guvernamentală de la acea vreme: Partidul Libertății (FPÖ) de extremă dreapta, pro-Rusia, care astăzi este cel mai popular partid din țară.
Luna trecută, procurorii austrieci au dezvăluit că oamenii despre care se crede că au pus bazele acțiunii erau agenți ruși conduși de Jan Marsalek, fostul director operațional fugar al firmei de procesare a plăților Wirecard, care s-a prăbușit și despre care autoritățile spun că lucrează pentru agenția de informații militare din Rusia, GRU.
Sugestia unei conspirații conduse de Moscova este explozivă
În primul rând, se pare că aproape a reușit. Dacă nu ar fi fost așa-numitul scandal Ibiza din 2019 (în care liderul de atunci al FPÖ a fost surprins pe video încercând să vândă influență politică unei femei despre care credea că este nepoata unui oligarh rus), s-ar putea să nu fi existat nimic care să împiedice planul să se materializeze. În schimb, afacerea Ibiza a declanșat prăbușirea guvernului, împingând FPÖ în opoziție, unde a rămas de atunci.
Cel mai îngrijorător, însă, este faptul că omul responsabil în ultimă instanță pentru raidul de la BVT, ministrul de interne de la acea vreme, Herbert Kickl, este acum șeful FPÖ – ceea ce îl face unul dintre principalii candidați pentru a deveni următorul cancelar al Austriei după alegerile de la sfârșitul acestui an.
Deși observatorii politici experimentați insistă asupra faptului că Austria nu va deveni un vasal al Rusiei sub conducerea FPÖ, o cancelarie a lui Kickl ar face jocul președintelui rus Vladimir Putin, permițând Kremlinului să exercite o mai mare influență asupra țării în spatele scenei și repetând succesul său în cooptarea unor țări precum Ungaria și Serbia.
„Putin ar fi în mod natural mulțumit de ambiguitatea privind poziția Austriei față de Ucraina și UE pe care Kickl ar aduce-o”, a declarat Christian Rainer, un editor și comentator austriac veteran. „Pericolul pentru Austria este că ar fi complet izolată.”
