Liderii europeni apără un control mai eficient al migrației la frontierele externe și o creștere a returnărilor imigranților ilegali.

Politica de migrație continuă să genereze controverse și să conducă la dezbateri dificile în rândul liderilor europeni, deși în ultima perioadă a prevalat un limbaj și un ton mai dur, așa cum reiese din concluziile summitului extraordinar al liderilor europeni desfășurat joi la Bruxelles, care pledează pentru consolidarea controalelor la frontierele externe pentru a le face mai eficiente, pentru mai multă cooperare cu țările terțe de origine, creșterea returnării imigranților ilegali și o aliniere a politicii de vize cu țările vecine.

Deși nu menționează în mod expres posibilitatea finanțării zidurilor sau gardurilor cu fonduri europene, textul pledează pentru mobilizarea imediată a unor fonduri europene pentru a ajuta statele membre să-şi consolideze capacitățile și infrastructurile de control, mijloacele de supraveghere și echipamentele.

Mai multe țări UE cer construcția de garduri la granițe

Înseamnă asta că UE poate finanța construcția de garduri pe care unele țări le cer? Aceasta a fost întrebarea care i-a fost pusă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după lungul Consiliu European care l-a avut invitat vedetă pe Volodimir Zelenski.

„Pentru protecția frontierelor avem nevoie de un pachet de abordare integrată. Există trei surse de finanțare. Finanțare națională, contribuții bilaterale și finanțare europeană. Suntem foarte clari în privința managementului frontierelor”, s-a limitat să sublinieze von der Leyen, evitând polemica și punând accent pe două proiecte pilot de management al frontierei cu „camere,
supraveghere electronică, drumuri pentru patrule de-a lungul gardului, personal și turn de veghe” pentru că „toate acestea trebuie să facă parte dintr-un pachet integrat”, a adăugat ea.

Până acum, Comisia Europeană a refuzat să finanțeze zidurile la frontierele externe cu fonduri europene, dar multe țări o cer. Este ceea ce au solicitat Austria, Grecia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Letonia, Estonia și Malta la începutul acestei săptămâni într-o scrisoare adresată Comisiei Europene.

„Avem nevoie de bani pentru asta, nu contează dacă se numește gard sau infrastructură de frontieră. Bulgaria are nevoie de ajutor când vine vorba de supravegherea frontierei și personalul de frontieră și, de asemenea, când vine vorba de echipamente tehnice pentru frontiere, deoarece gardul este bun doar dacă există o supraveghere eficientă”, a susținut cancelarul austriac, Karl Nehammer, cu privire la necesitatea finanțării unui gard între Bulgaria și Turcia care să limiteze sosirile pe ruta respectivă, relatează El Periodico.

Grecia se numără printre aceste țări

Și cu cât țările care se află în prima linie a frontierelor externe sunt mai eficiente, „cu atât celelalte țări vor avea mai puține griji pentru eventualele mișcări secundare”, susțin surse diplomatice care susțin aceste teze. Cifrele gestionate de Comisia Europeană confirmă o scădere cu 21% a fluxurilor migratorii pe ruta către Spania, dar nu este şi cazul altor rute de intrare, precum ruta Balcanilor de Vest, care a înregistrat o creștere de 136% anul trecut, a estului Mediteranei, cu o creștere de 108%, și chiar ruta din centrul Mediteranei cu o creștere de 51%.

„Grecia va continua să facă presiuni pentru ca UE să facă mai mult pentru a-și proteja propriile frontiere externe. Ne așteptăm la și mai mult sprijin european. Vom continua să cerem mai multe ajutoare europene, resurse fiscale suplimentare, într-un efort de a ne proteja granițele mai eficient. UE trebuie să folosească bariere fizice, inclusiv gardul pe care îl construim în Evros”, a mai apărat premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, despre infrastructura pe care o construiesc la granița cu Turcia. O măsură pe care şi Lituania a luat-o cu construirea unui gard de 480 de kilometri la granița cu Belarus.

„Nu avem nevoie doar de un gard material. Avem nevoie și de un cadru legal care să ne ajute nu doar să luptăm împotriva imigrației ilegale, ci și la instrumentalizarea imigrației”, a explicat președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, referindu-se la capitolul pe care l-au experimentat în 2021, când au înregistrat sosiri masive la granița cu Belarus.

„Este important să împiedicăm alte țări să facă același lucru în viitor”, estimează el. O bătălie în care aceste țări nu sunt singure. Deși problemele Italiei pot fi diferite, cu imigrația neregulată sosind în mare parte pe mare, premierul acesteia, Giorgia Meloni, a susținut „orice” poate ajuta la controlul imigrației ilegale. Dar nu toate statele membre sunt atât de clare.

„Pe masă se află Bulgaria și Turcia, însă acest lucru nu va fi suficient, așa că vor fi necesare garduri și ziduri noi. Banii ar putea fi
investiți în alte lucruri. Ceea ce vedem este că zidurile nu rezolvă problema”, a amintit luxemburghezul Xavier Bettel. Același mesaj a fost transmis și de președintele Guvernului [spaniol], Pedro Sánchez, care înțelege că această provocare nu se rezolvă „cu garduri sau ziduri mai înalte”, ci cu mai multă cooperare cu țările de origine și de tranzit.

Ajutorul de stat, una dintre problemele dezbătute

În timpul summitului, Cei 27 au abordat și planul industrial propus de Bruxelles pentru relansarea competitivității europene și a face faţă protecționismului unor țări terțe precum Statele Unite sau China, precum și revizuirea regulilor privind ajutorul de stat, un element care continuă să împartă guvernele europene cu Franța și Germania.

„Ne menținem o poziție intermediară. Considerăm că (ajutorul de stat) ar trebui flexibilizat și pragurile de notificare crescute, dar limitate în timp și sectoare. În următorii ani, trebuie depuse eforturi pe problemele ecologice și acest lucru necesită flexibilitate. Dar acest lucru trebuie limitat în timp la sectoare specifice, sectoare verzi detaliate” susțin surse guvernamentale spaniole
despre poziția susținută de Spania.

Același lucru a fost solicitat și de alte delegații care împărtășesc teama ca „mâna largă” în materie de ajutor de stat să ajungă să denatureze și să fragmenteze piața europeană, având în vedere marja fiscală diferită de care dispun Cei 27, în special Germania și Franța, sau să ducă la un război al subvențiilor. Lăsând la o parte discrepanțele, liderii europeni sunt de acord că este necesară consolidarea competitivității pe termen lung și îndeamnă Comisia să lucreze „urgent” și să prezinte propuneri legislative. Concluziile adoptate includ și petiția privind reforma configurării pieței de energie electrică.