Cu atât mai mult șochează atitudinea Austriei, știind cum Olanda a fost convinsă de realitatea din teren, cu date și cifre concrete, și în decursul mai multor misiuni de evaluare. România a trecut cu brio chiar și misiunea suplimentară de evaluare a Olandei, misiune voluntară, România a invitat oficialii în țară, pentru a clarifica și ultimele îndoieli.

Și, când toți ochii erau ațintiți pe Olanda și, pasager, pe Suedia, după conflictul intern lansat de partidul de opoziție suedez în chestiunea Shengen, apare opoziția fermă și absurd argumentată a Austriei. Nu oricum, ci după ce România primise din partea oficialilor austrieci mai multe rânduri de asigurări că ne susține în aderarea la Shengen. Să ne amintim că ministrul austriac de interne este unul dintre semnatarii declarației de la încheierea lucrărilor Forumului Salzburg din noiembrie de la București, în care au fost apreciate eforturile României în acest sens. Forumul Salzburg este un mecanism de cooperare între ministerele de interne ale statelor din Europa Centrală și de Est.

De ce sunt absurde argumentele Austriei pentru opoziția surpriză din acest an și de ce apar abia acum? Austria afirmă că este extrem de îngrijorată de valurile migratorii care trec prin România, iar extinderea Schengen trebuie amânată din această cauză. Dar România a prezentat datele reale care contrazic această teză – România nu se află pe principala rută aleasă de migranți pentru a ajunge în spațiul Schengen. Datele FRONTEX arată cu claritate că în timp ce în primele 9 luni ale anului s-a înregistrat o creștere de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, în România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale.

Așadar, noua preocupare internă a austriecilor vis-a-vis de migranții ilegali care ajung în țara lor prin România este una complet nefondată, ușor de demontat chiar cu datele oficiale, și care n-ar mai fi solicitat niciun fel de efort din partea diplomației române. Și totuși, ce anume s-a întâmplat în ultimele luni și ce a determinat schimbarea totală de abordare a Austriei? Marea schimbare survenită între timp este invazia rusă în Ucraina, care a avut efectul hârtiei de turnesol în privința adevăratelor relații de dependență din regiune.

Austria se află în siajul energetic al Rusiei. Dependența aceasta a traversat ca un fir roșu abordarea austriacă în chestiunea războiului ilegal și neprovocat pe care Rusia îl poartă în Ucraina. Să ne amintim că Nehammer, cancelarul Austriei, a fost primul lider occidental care s-a întâlnit cu Putin după declanșarea invaziei, recunoscând că această vizită a avut loc la iniţiativa sa. Karl Nehammer a precizat în acelaşi timp că Austria, ca stat neutru care nu face parte din NATO, nu poate furniza arme Ucrainei. De asemenea, Nehammer a refuzat să susţină impunerea de sancţiuni asupra importurilor de gaze ruseşti, măsură care ar pereclita economia Austriei.

Leadershipul austriac este același care a refuzat suspendarea vizelor turistice pentru cetățenii ruși, țările baltice și nordice au fost de acord ca cetățenii ruși să nu mai fie primiți în Schengen. Și tot Austria a acceptat să plătească gazele rusești în ruble, pe când Bulgaria și Polonia au refuzat.

Nu putem ignora toate aceste semnale extrem de clare pro ruse, manifestate chiar și înainte de declanșarea războiului, dar cu mult mai evidente începând din februarie, odată cu invazia din Ucraina. Opoziția integrării României și Bulgariei în Schengen pare, așadar, a avea mize mult mai complexe decât scuza campaniei electorale interne din Austria, care îi determină pe oficialii de la Viena să aibă brusc o părere contrară celei manifestate în ultimii ani.