Guvernatorul Băncii Naţionale Austriei, Robert Holzmann, a oferit, miercuri, un interviu în care spune că BCE nu ar trebui să mai subvenționeze băncile comerciale. Robert Holzmann face parte şi din Consiliul guvernatorilor BCE.
BCE ar trebui să înceteze să subvenționeze băncile comerciale
Miercuri, guvernatorul Băncii Naționale Austriei, Robert Holzmann, a sugerat că Banca Centrală Europeană ar trebui să înceteze să subvenționeze băncile comerciale.
El a mai sugerat că ar trebui să se reducă ratele dobânzilor percepute pentru lichiditățile pe care acestea le-au obținut la un cost redus de la banca centrală.
În momentul de față, băncile comerciale dețin un excedent de lichiditate de aproximativ 3.200 miliarde de euro. Acesta este depozitat la Banca Centrală Europeană.
Aceste bănci primesc o dobândă de 4% pentru această lichiditate, ceea ce determină atât BCE, cât și multe dintre băncile naționale din zona euro, să înregistreze pierderi.
„Nu există niciun motiv de politică monetară pentru care ar trebui să mai oferim această subvenţie. Nu este acceptabil că actuala structură pune povară majoră pe rezultatele financiare ale băncilor centrale. Nu putem funcţiona la nesfârşit pe deficite”, a spus Robert Holzmann, care face parte şi din Consiliul guvernatorilor BCE.
Tipărirea masivă de bani a BCE, adevărata problemă
La originea acestei problemei se află politica de relaxare cantitativă a BCE, cunoscută sub numele de tipărire masivă de bani.
Politica de relaxare a fost centrul eforturilor sale de stimulare economică în ultimul deceniu.
BCE a emis o sumă semnificativă de miliarde de euro pentru achiziționarea obligațiunilor guvernamentale. Banca spera că accesul la credit ieftin și generos va revigora creșterea economică și va restabili inflația la nivelul țintei de 2%.
Când dobânzile se aflau în zona negativă, această lichiditate masivă era foarte puțin costisitoare pentru BCE.
Însă acum, banca din Frankfurt trebuie să suporte o dobândă de 4% pentru fondurile depozitate de băncile comerciale.
Cheltuielile sunt acum mai mari decât orice venit al băncii.
Plăţile cu dobânzile vor rămâne o cheltuială pe termen lung
Deoarece este necesar un timp mai îndelungat pentru a reduce stocul de obligațiuni, este probabil ca plățile cu dobânzi să rămână o povară pe termen lung.
Unele bănci centrale ar putea să epuizeze majoritatea, dacă nu toate, rezervele de profit.
Aceasta este și una dintre motivele pentru care, în anul precedent, BCE a impus băncilor comerciale să mențină, fără remunerație, 1% din rezervele lor excedentare depozitate la banca centrală.
Mai mulți oficiali de la BCE, printre care și președintele Bundesbank, Joachim Nagel, au solicitat o cotă mai mare.
Ei nu au reușit să obțină suficient sprijin, chiar dacă Banca Centrală a Germaniei a raportat în 2023 un rezultat negativ net din dobânzi de 13,9 miliarde de euro.
Cu toate acestea, Holzmann a afirmat că nu este dispus să se retragă din această bătălie. El dorește să diminueze plățile acordate băncilor.
„Din punctul meu de vedere, discuţia cu siguranţă nu s-a încheiat”, a spus Holzmann, susţinând că procentul rezervelor neremunerate ar trebui să fie undeva între 5% şi 10%. „Pentru mine, asta este un fel de clawback”, a adăugat Holzmann.
Pierderile înregistrate de BCE şi băncile naţionale vor crește
Specialiștii de la Morgan Stanley prevăd că pierderile înregistrate de BCE și de băncile naționale vor continua să crească în acest an.
Totuși, ei spun că pierderile vor urma să scadă în 2025.
BCE și băncile naționale fac parte din Eurosistem.
„Estimăm că Eurosistemul va înregistra pierderi de 56,6 miliarde de euro în 2023, 62,2 miliarde de euro în 2024 şi 12,3 miliarde de euro în 2025”, estimează analiştii de la Morgan Stanley.