Anunţul făcut în noiembrie de Austria a stârnit indignarea autorităţile din Ungaria, România şi din alte ţări din estul Europei, care susţin că nu au fost consultate în mod corespunzător, şi a declanşat temeri pe piaţă că băncile occidentale active în estul Europei ar putea accelera măsurile de reducere a expunerii în regiune.
Comisia Europeană examinează acuzaţiile de lipsă de consultare cu partenerii din Uniunea Europeană, o încercare de discriminare împotriva ţărilor vizate şi o încălcare a regulilor privind mişcarea capitalurilor.
Viena a precizat că a explicat Bruxellesului că planurile sale nu au avut niciodată intenţia de a avea caracter obligatoriu, ci sunt o formă de ‘persuadare morală’ a băncilor care, împreună, sunt cei mai mari creditori din Europa de Est.
FMA, autoritatea de reglementare financiară din Austria, a precizat pentru Financial Times că Bruxellesul a fost informat în legătură cu faptul că această politică nu implică sancţiuni asupra băncilor care nu respectă aceste limite şi că, prin urmare, nu există nicio încălcare a dreptului comunitar. FMA consideră că CE nu va lua măsuri.
Totuşi, oficiali europeni au cerut informaţii suplimentare din partea autorităţilor austriece şi analizează în continuare dacă propunerile băncii centrale a Austriei contravin dreptului european.
FMA a precizat că principiile bancare vor fi făcute publice în următoarele zile ‘fără nicio schimbare semnificativă’.
Însă Erik Berglof, economist şef în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a declarat pentru Financial Times că Viena a fost de acord să interpreteze ‘flexibil’ regulile şi să acorde mai mult timp decât iniţial pentru respectarea termenelor limită. ‘(Austriecii) au fost umiliţi şi nu se vor comporta în acelaşi fel din nou’, a spus el.
Oficiali austrieci au recunoscut în particular că nu au reuşit să comunice corespunzător cu partenerii din UE şi au fost nevoiţi să repare situaţia.
BERD, alături de Comisia Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional, a intervenit în regiune în 2008-2009 prin Iniţiativa de la Viena pentru a împiedica o pierdere de încredere din partea creditorilor occidentali.
În contextul înrăutăţirii crizei din zona euro anul trecut, decidenţii politici şi-au reanimat cooperarea informală sub titulatura Viena 2.0. De această dată însă, când băncile din Europa Occidentală se află sub presiune din cauza problemelor de acasă, se dovedeşte a fi mai dificil de a încuraja creditorii – şi autorităţile de reglementare – să-şi păstreze angajamentul în Europa de Est.
Erik Berglof s-a declarat ‘extrem de îngrijorat în legătură cu numeroase semne de reducere a gradului de îndatorare în estul Europei’, inclusiv dovezi că unele bănci occidentale ar încerca să-şi vândă subsidiare.
Ewald Nowotny, guvernatorul băncii centrale a Austriei, a declarat marţi, la o conferinţă pe teme financiare la Viena, că instrucţiunile guvernului nu vor conduce la o retragere din estul Europei. El a precizat că o abordare mai precaută faţă de creditare va ajuta atât băncile, cât şi ţările în care activează acestea, a adăugat el.
Regula principală din planul Vienei este cerinţa ca subsidiarele băncilor austriece care sunt ‘expuse în mod special’ să se asigure că procentul de noi împrumuturi pentru refinanţarea locală nu va depăşi 110%. În prezent, procentul este de circa 130% în Ungaria.
Băncile austriece, în fruntea cărora se află Erste Bank şi Raiffeisen International, au reţele extinse în Europa de Est.
SURSA: Agerpres
