PARADOX Producătorii români de mijloace în transport în comun trebuie să se descurce pe pieţele de export, pentru că în ţară vând foarte rar și foarte puțin. Deși primăriile au demarat, timid, licitaţii pentru achiziţia de tramvaie, troleibuze şi autobuze, fabricile locale nu reușesc să câştige contracte. De cele mai multe ori, companiile din România nici măcar nu se califică la condiţiile impuse în caietele de sarcini.
Cea mai mare miză pentru producătorii români de mijloace de transport în comun este Bucureştiul, cea mai bogată primărie, care are deja o licitaţie lansată pentru achiziţia de 400 de autobuze, urmând alte două licitaţii, pentru 100 de troleibuze şi 100 de tramvaie. În total, vorbim de peste 300 de milioane de euro, care, dacă ar rămâne în România, ar revitaliza industria locală de profil. Însă, la cum arată caietul de sarcini al licitaţiei, românii nu au șanse.
Există câţiva producători locali. La Arad avem grupul Astra, unde se fabrică tramvaie, troleibuze şi autobuze electrice. La Başov, Roman poate produce autobuze. Din păcate, modelul lansat de ei acum câţiva ani, Urban Crosstown, nu a fost dorit de nicio primărie, aşa că proiectul a fost îngropat. Mai avem lângă Bucureşti, în comuna Ciorogârla, fabrica Eurobus, care produce autobuze. Niciunul dintre aceşti producători nu o duce grozav, ba chiar se chinuie să supravieţuiască. Astra a reuşit să vândă doar în Arad câteva tramvaie Imperio, produse în colaborare cu Siemens, şi, în ţară, câteva troleibuze electrice.
Proiectul de autobuz este mort, am şi închiriat hala de producţie unei firme dintr-un alt sector de activitate. Atâta timp am încercat să îl vindem unor primării şi nimic. Probabil era prea ieftin, la 125.000 de euro pe bucată, cu aer condiţionat, în timp ce la Bucureşti s-au cumpărat autobuze Mercedes la 180.000 de euro, fără aer condiţionat. Asta e. (Carol Rugacs, director Roman Braşov)
Roman Braşov trăieşte datorită comenzilor de camioane militare din Asia, iar Eurobus încă încearcă să vândă primele bucăţi din City Bus. Aceasta, în ciuda faptului că marile primării din ţară au început să facă achiziţii în modernizarea parcului de autovehicule pentru transport în comun. Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca au lansat licitaţii în valoare de circa 150 milioane euro, din care unele au şi fost câştigate. Fie că s-a optat pentru autobuze electrice, fie cu motorină, de fiecare dată producătorii români au fost lăsaţi pe dinafară.
În Iaşi, primăria condusă de Mihai Chirica a semnat de curând un contract de 15 milioane euro cu firma Anadolu-Isuzu, pentru livrarea, până în 2018, a 88 de autobuze noi. Primele 30 vor fi livrate până la sfârşitul anului. În caietul de sarcini al licitaţiei, s-a cerut o motorizare Euro 6 pe motorină. Or, Astra Vagoane nu poate produce decât autobuze electrice, într-o colaborare cu Isuzu, deci nu a putut participa. Roman Braşov, pe de altă parte, cu al său Urban Crosstown, nu are decât o omologare pentru Euro 5, prin urmare, uzina a fost din start exclusă din competiţie. De precizat că banii pentru cele 88 de autobuze provin dintr-un împrumut pe care Primăria Iaşi l-a contractat de la BERD.
La Cluj-Napoca, primăria lui Emil Boc a desemnat recent câştigătorul unei licitaţii pentru 30 de autobuze electrice de 15 milioane euro: firma poloneză Solaris, aceeaşi care a mai furnizat oraşului autobuze clasice, pe motorină, şi în urmă cu trei ani, cele pe care clujenii le-au numit „autobuzele mov“. Finanţarea primelor 11 autobuze este asigurată din fonduri elveţiene, susține Boc. Restul urmează să fie plătite din fonduri locale şi europene.
„Este un transport verde, ecologic, nepoluant, care va încuraja clujenii să folosească transportul în comun“, a explicat primarul. Fiind vorba despre autobuze electrice, Roman Braşov a fost exclusă din start, ca şi Euro Bus.
În schimb, licitaţia s-ar fi potrivit cu producţia Astra Arad, care fabrică chiar autobuze electrice, în parteneriat cu Iveco Franţa. Cu toate acestea, arădenii nici n-au participat. Preţul autobuzului Astra este puţin mai mic decât cel al polonezilor – 475.000 euro, faţă de 500.000 euro pe unitate.
„În ceea ce priveşte autobuzul electric, aici sunt niște probleme legate de caietele de sarcini în vederea unor viitoare licitații. Sunt cerute însă dotări de care nu a auzit nimeni, doar fantezii. Aceste dotări presupun și costuri foarte mari. Putem produce troleibuze și autobuze electrice, dar așteptăm să se lămurească ce vor. S-au organizat până acum vreo două licitații la care nu s-a prezentat nimeni“, a precizat Valer Blidar, în legătură cu acest aspect.
Firmele poloneze au un succes major în ceea ce priveşte furnizarea de mijloace de transport în comun în Cluj-Napoca. La o licitaţie pentru tramvaie noi din urmă cu câţiva ani, o altă firmă din Polonia, PESA, a fost desemnată câştigătoare. În 2013, polonezii au câştigat o licitaţie pentru furnizarea a 12 tramvaie noi. Licitaţia s-a lăsat cu scandal după ce Astra Vagoane Arad, care a pierdut competiţia, a lansat acuzaţia că jocurile fuseseră făcute dinainte pentru polonezi. DNA Cluj a deschis şi un dosar de corupţie în acest caz. Ancheta nu a ajuns la o concluzie nici până în prezent, iar, în urma scandalului, polonezii n-au mai furnizat decât 6 tramvaie din 12.
Bucureştiul, un alt previzibil eşec pentru români?
Primăria Bucureşti, condusă de Gabriela Firea, a lansat pe SEAP o licitaţie pentru achiziţionarea a 400 de autobuze cu aer condiţionat pentru 114 milioane euro, adică aproximativ 280.000 euro pe bucată. Conform caietului de sarcini, acestea trebuie să aibă podea coborâtă pe toată suprafaţa, rampă mecanică pentru preluarea persoanelor cu dizabilităţi, precum şi aer condiţionat atât pentru călători, cât şi pentru şoferi.
De asemenea, carburantul folosit va trebui să fie motorina, iar norma de poluare – Euro 6, ceea ce exclude din start atât firma Roman Braşov, cât şi Astra Arad. Prin urmare, şi la Bucureşti, furnizorul de autobuze va fi unul din străinătate. Licitaţia trebuia să desemneze un câştigător în 16 august, dar, din pricina unor neînţelegeri în Comisia de Licitaţie (printre altele, şi faptul că nu au luat în calcul vacanţa de Sfânta Maria în impunerea datei limită de primire a ofertelor), acesta va fi cunoscut doar în 16 octombrie. Practic, licitaţia se reia.
Competitorii înscrişi până la data de 16 august erau Anadolu Automobil Rom SRL, EVW Holding SRL, BMC Truck&Bus SA, MHS Truck&Bus SRL, Mercedes Benz Romania SRL, Briari‘s Ind SA, SC MLD Guns SRL, Megarosa Trade SRL, Ecopel SRL, Solaris Bus&Coach SA, Nera Caroserii SRL, Best Achizitii SRL, Karsan Otomotiv Sanayi Ve Ticaret AS, Thoreb Information Systems şi MAN Truck & Bus AG. Rămâne de văzut cine se înscrie la următoarea licitaţie.
Companiile din România n-au noroc
Producătorul românesc de autobuze Euro Bus, care deţine o fabrică cu o capacitate de 450 de unităţi pe an în Ciorogârla, lângă Bucureşti, are la vânzare modelul Diamond City Bus Euro 6, cu motor Mercedes.
Despre autobuz, reprezentanţii companiei se laudă că este „un Mercedes mai bun decât un Mercedes“. Şi mai ieftin, având în vedere că preţul, în funcţie de dotări, numărul de unităţi dorite, perioada de garanţie, este între 150.000 şi 190.000 de euro, în timp ce un autobuz al concernului german porneşte de la 200.000 de euro. Ba chiar, la testele realizate de nemţi, City Bus ar fi obţinut un punctaj superior autobuzelor din gama similară Mercedes.
Euro Bus a mai vândut acest model unor primării din ţară, precum cea din Caransebeş şi Târgu Jiu, dar este vorba de un număr relativ mic de unităţi. Miza este Bucureştiul, cu cele 400 de unităţi din licitaţie. Aici însă, nu poate participa, pentru că, deşi produce un autobuz cu un preţ semnificativ mai mic decât cel „ţintă“ al PMB (circa 175.000 de euro faţă de 275.000 de euro, cât este pregătită să plătească Primăria), caietul de sarcini îl blochează.
„Ni se cere experienţă de ani de zile şi o cifră de afaceri atât de mare cum numai giganţii străini o au. În plus, Primăria cere trei modele de ampatament, 10, 12 şi 18 metri, dar toate produse de aceeaşi companie, lucru, pe care, la fel, doar străinii îl pot face. De ce? Şi cum să avem atunci cea mai mică şansă, când, din start, ni se refuză participarea la licitaţie. Or, premierul, preşedintele ţării spun că trebuie să dezvoltăm industria. Cum s-o dezvoltăm când producţia românească nu poate participa la licitaţii în România“, explică Sinan Kilici, acţionarul majoritar al producătorului din Ciorogârla.
Atât Astra Arad, cât şi Roman Braşov au lansat proiecte care nu s-au bucurat de mare succes. Tramvaiul Imperio nu s-a vândut decât Primăriei Arad şi doar în câteva bucăţi, iar autobuzul Urban Crosstown de la Braşov nu a fost vândut decât în număr de câteva unităţi unor firme de transport internațional de pasageri, necum vreunei primarii. Valeriu Blidar încearcă acum să găseacă comenzi pentru troleibuze, dar şi acestea se lasă aşteptate. Ani de zile, cei doi producători au acuzat latenţa municipalităţilor în a organiza licitaţii pentru schimbarea sau modernizarea parcului de transport în comun. Iată că acum, când aceste licitaţii au început să se organizeze, cele două fabrici tot nu prind vreun contract, acestea fiind câştigate tot de firme străine.
„Proiectul de autobuz este mort, am şi închiriat hala de producţie unei firme dintr-un alt sector de activitate. Atâta timp am încercat să îl vindem unor primării şi nimic. Probabil era prea ieftin, la 125.000 de euro pe bucată, cu aer condiţionat, în timp ce la Bucureşti s-au cumpărat autobuze Mercedes la 180.000 de euro, fără aer condiţionat. Asta e“, încheie Carol Rugacs, directorul Roman Braşov.