Pe drum, calatorii se imprietenesc, schimba ponturi, spun bancuri, intr-un amalgam de accente, in care se distinge „moldoveneasca”. Pana la Arad, familia din autocar s-a inchegat. Majoritatea pleaca sa munceasca. Pe langa cei cu experienta roiesc incepatorii, plecati sa intre si ei la patron. Mai sunt si cativa turisti, care merg la rude.
„Sogiorno” lasa vamesii fara intrebari
Pana la Arad, atmosfera seamana cu cea din tabara. In apropierea primei granite, discutiile aluneca de la batut campii spre lucruri serioase. Novicii se grupeaza in jurul celor cu multe treceri la activ, care dau sfaturi: „Cati bani ai, frate, la tine? Daca nu ai, te imprumut io pana trecem. Trebuie sa trecem cu totii. Ce, ne fac ei pe noi?!”
Pentru toti, „sogiorno” e cuvantul magic. Acesta este permisul de munca eliberat de autoritatile italiene, mirajul castigurilor din Vest. Soferul e mama si tata. „Cu un sofer bun pe autocar, treci mai usor granita”, explica experimentatii. La Arad, ultima statie din Romania, soferul devine brusc serios, ceea ce tensioneaza si mai mult atmosfera. In difuzoare se aude tonul impunator, ca al unui subofiter mandru de plutonul lui: „Daca pana acum colegii mei au avut respinsi, cu mine au trecut toti. Sper ca nu exista persoane cu probleme. Pregatiti pasapoartele, banii si asigurarea. Mai avem 20 km pana la vama”. Nimeni nu vorbeste.
Vama. Inaintea vamesului, urca un agent care intreaba daca ai asigurare si daca numarul de zile corespunde cu suma in euro. Pentru 60 de zile, spre exemplu, daca ai asigurare pe toata perioada, dar nu si 6.000 euro, iti faci o noua asigurare pe cinci zile (minimum), care va corespunde cu suma.
E randul politistului de frontiera sa faca o verificare a documentelor. Pe unii ii intreaba: „ai sogiorno?”, „ai chemare?”, „de ce nu e autentificata?”. Pana la urma, toti par in regula. Dar controlul abia incepe. Vamesul strange pasapoartele pentru verificare. Fiecare se intreaba in gand: „oi fi eu, n-oi fi eu?” In final, apare politistul. Cu cinci pasapoarte. In microfon se aude dur: „Urmatoarele persoane sa isi ia bagajele si sa coboare din autocar”. Fiecare spera sa auda un alt nume.
Cei strigati se ridica resemnati. Patru nume, printre ele si al unui tip care dadea sfaturi inainte. Acesta s-a ridicat cu nonsalanta. Altul are un pasaport deteriorat. Doua femei sunt si ele coborate. Toata lumea se intreaba de ce au fost dati jos. Singurul care mai urca este tipul versat. N-a dat bani, din cauza pasaportului valabil numai doua luni: „Trebuie sa le explici calm si sa ii privesti in ochi. Eu am rezidenta in Italia si imi pot schimba pasaportul oricand acolo”. Cat despre cele doua femei, s-a comentat: „n-ati vazut ce fete aveau!… Sigur au avut probleme inainte”.
Intr-un oftat de usurare, autocarul accelereaza. „Am scapat, daca am trecut de romani”, se aud murmure.
Ungaria. Un vames bonom incepe sa stranga pasapoartele. Isi mai urca o privire spre bagaje, spre cateva sticle de plastic: „Tuica buna?”, intreaba. „Suc.”, raspunde sec proprietarul. Dezamagit, maghiarul coboara surazand. „Hai, frate, ca nu avem probleme. E de treaba”, se amageste un smecher, din spate. Experimentatul coborat mai inainte comenteaza superior: „Mai bine taci, ca e semn rau. De cate ori am prins vamesi care par de treaba, am avut probleme”. S-a ridicat, a cerut soferului microfonul si a cerut sa strangem ceva bani, „cat are fiecare – cinci, zece euro, dolari, ce-o fi”. „Merg si lei?” „Merge orice.” Dupa mai multe codeli, s-a adunat un teanc de bancnote – dinari, lei, forinti, dolari, euro, cam cateva sute de parai.
Lumea s-a linistit. Totusi, ofiterul a reaparut cu cinci pasapoarte. Auzindu-mi numele, nu am scos o vorba despre faptul ca suntem ziaristi.
Drumul ocoleste Slovenia
Fara alte explicatii, soferul ne spune: „Mai dati si voi 50 de dolari, ca nu trecem de astia!”. In 15 minute, demaram. Pe drum, apare si explicatia: nu le-a convenit suma, au luat cinci pasapoarte la nimereala si au asteptat restul. Am avut ghinion, dar am trecut toti.
S-a ocolit prin Austria, Slovenia avand reputatia de „trecere cu probleme”. La doua noaptea, zeci de autocare romanesti isi asteptau randul la granita Schengen.
Vamesul austriac a trecut rece printre scaune pentru verificari. Dupa jumatate de ora, s-a dat unda verde. Nici un fel de problema. Nu a cerut nimic, nici cazare, nici bani, nici asigurari, doar pasaportul. Autocarul a oprit la prima benzinarie, una „Schengen”. Fericiti, toti s-au dat jos si berile au inceput sa curga. „V-am zis eu, frate, ca ii facem?” – se aude o voce, printre inghititurile de Heineken.
Parca nimeni nu mai baga in seama o ultima grija: carabinierii italieni. Acestia te pot intoarce la granita austraica, pe diverse motive: n-ai cazare, nu le place fata ta. Din fericire, carabinierii au avut alte treburi. „Turistii” si-au dat drumul la gura. Mircea, 34 de ani, muncea legal de un an si jumatate la Brescia, ca decorator, pentru 2.000 marci pe luna. Ar vrea sa plece in Anglia, unde sunt castiguri mai bune. „Lucreaza multi romani in Italia. Barbatii in constructii, femeile ca baby-sitter, menajere, barmanite. Unii muncesc la negru, dar este periculos, pentru ca te expulzeaza. Sezonierii ilegali ies din casa pe rand, unul face cumparaturi pentru toti, pentru a nu fi prinsi de autoritati”, explica Mircea.
Multi pleaca la plesneala, in speranta ca vor gasi ceva de lucru. Fiecare are o cunostinta care face bani acolo, insa asta nu inseamna prea mult.
Pentru romanii care stau in Italia, statiile de autocar sunt un loc de intalnire. Multi vin doar sa schimbe o vorba in romaneste. La Verona, un batranel de vreo 60 de ani se ruga cu lacrimi in ochi pentru un ziar romanesc.
Pleaca trei autocare, revine unul
La intoarcere, in piata Castello din Milano, unde opresc autocarele, un grup de romani stabiliti in Italia se interesau despre noile conditii de calatorie. Voiau sa isi cheme cunoscutii la munca. O tanara venise sa trimita acasa un pachet si bani. Lucrase ca menajera pentru 1,4 milioane lire italiene/luna (700 de euro) si, desi acum era in somaj, incerca sa isi aduca si mama acolo. Din multimea adunata in piata Castello doar cativa s-au urcat in masina.
In fiecare statie misunau romani cu colete si bani pentru cei din tara. Pana la Padova, autocarul era mai putin de jumatate plin, iar aici, din trei curse, venite fiecare dintr-o zona a Italiei, s-au completat locurile intr-un singur autocar. Intesat de colete si plicuri cu bani, autocarul gonea spre casa.     

Trucuri de calatorie in spatiul Schengen

· Pasaportul: Sa fie valabil minimum sase luni de la iesirea din tara si sa nu fie deteriorat.

· Biletul de transport: Fa rezervarea cu cel putin o saptamana inainte, pentru anumite destinatii (Italia, Spania, Germania, Portugalia).

· Suma solicitata la vama este de 100 euro/zi sedere. Pentru calatoriile cu autocarul si automobilul, singura dovada a perioadei de sedere este insa asigurarea medicala.

· Asigurarea medicala: se face pentru minimum cinci zile. Pentru 30 de zile, daca nu ai 3.000 de euro, poti sa apelezi la urmatorul truc: iti faci o asigurare de 30 de zile, plus una pentru cinci zile. Pe aceasta din urma o arati vamesilor, impreuna cu suma de 500 euro.

· La calatoriile cu avionul, data intoarcerii este inscrisa in biletul tur-retur, astfel incat la plecarea de pe Otopeni va trebui dovedita suma acoperitoare pentru perioada respectiva (minimum 500 euro).

· Cazarea: Este bine sa ai cazarea asigurata, de regula, cu voucher. Este acceptata si sederea la rude/prieteni, daca exista o chemare autentificata la notar. Este posibil sa nu iti ceara nimeni aceste documente, dar este mult mai sigur sa le ai.

· La vama: Fii sigur pe tine si relaxat. Nu da vamesilor motive de suspiciune. In cazul in care ai probleme, arata vamesului, pe un ton calm, ca iti cunosti drepturile. r
r
• Cei cu refuz de viza: Sa obtina de la ambasada un document care sa explice motivul respingerii. Acesta va fi util pentru a reduce suspiciunea la frontiera.r
r
Incepe emiterea noilor pasapoarter
Cu cele vechi se poate trece frontiera fara probleme, atata vreme cat mai au minimum sase luni pana la data expirariir
O data cu eliminarea vizelor, s-a pus si problema valabilitatii actualului tip de pasaport. Putem calatori cu actualul document sau este necesar unul de tip nou? r
r
Punerea in circulatie a unui tip de pasapoarte cu elemente suficiente de securizare a fost o conditie impusa de UE, fara a se da insa un termen limita. De teama sa nu fie opriti la granita Schengen, o mare parte din cetateni a solicitat noul tip de pasaport. Refuzul Politiei de a da curs solicitarilor a creat ideea unei asa-zise crize a pasapoartelor. r
in ciuda confuziei, documentul de tip vechi nu afecteaza in nici un fel trecerea granitelor si va ramane valabil pana la data expirarii. „Actualele pasapoarte nu vor mai fi prelungite cand se va trece la noul tip”, aflam de la Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei din cadrul Ministerului de Interne (MI). r
Capitan Ionela Roman, purtator de cuvant la Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, spune ca „au asaltat sectiile de politie persoanele cu refuz de viza. inainte de efectuarea calatoriei, le recomandam sa obtina de la ambasada un document care sa explice motivul respingerii anterioare”.r
Conform statisticilor, de la 1 ianuarie au fost eliberate circa 13.500 de pasapoarte turistice (tip vechi), iar in decursul ultimilor opt ani peste cinci milioane. r
Ecaterina Sava, director in Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (APPS), precizeaza ca este posibil ca din aceasta saptamana sa fie pus in circulatie noul tip de pasapoarte, pentru inceput numai in Capitala. MI a primit deja circa 20.000 de astfel de carnete. Pretul noului document va fi dublu, 512.000 lei, fata de 225.000 lei, cel vechi. Surse din MI au declarat ca vor avea prioritate cazurile urgente – de expirare si deteriorare. r
Furnizorul noului tip de pasapoarte romanesti este firma germana BIS-Bundesdruckerei International Services Gmbh, care a castigat licitatia internationala restransa, organizata in vara anului trecut de APPS. Conform actului de achizitie publica de produse, contractul intre firma germana si APPS, in valoare de 35,550 milioane euro, a fost semnat la 30 august 2001, iar obiectul achizitiei era: un milion de pasapoarte (livrate in cinci luni de la data semnarii contractului), echipamente de calcul pentru emiterea a cinci milioane de pasapoarte (livrate in maximum patru luni de la semnarea contractului), utilaje tipografice, tehnologii, materii prime si materiale pentru producerea ulterioara in Romania a pasapoartelor. Rezulta ca pana la sfarsitul acestei luni ar trebui ca milionul de pasapoarte tiparit de firma germana sa fie integral livrat. insa lucrurile nu stau chiar asa. r
Pana in august vor veni un milion de pasapoarter
Directorul APPS, Eugen Bejinariu, sustine ca acest contract a intrat in vigoare abia in 18 octombrie 2001, si de la aceasta data incep sa curga toate obligatiile intre parti. Deci termenele de livrare au fost modificate. Potrivit APPS, cele un milion de pasapoarte vor fi livrate esalonat, pana la 15 august a.c. r
„Am livrat pana acum cateva mii de pasapoarte”, spune Anja Tomic, PR manger la firma germana BIS. Autoritatile romane confirma ca au primit 20.000 de documente noi si ca pana la sfarsitul lunii va mai veni un lot de 45.000. r
„Echipamentul necesar emiterii acestor noi documente a fost livrat in totalitate si instalat in Bucuresti, si urmeaza sa fie instalat in centrele teritoriale. Din punct de vedere tehnic, suntem pregatiti sa incepem emiterea noului document”, sustine Eugen Bejinariu. r
Chiar daca milionul de pasapoarte nu va sosi atat de repede precum era initial prevazut in actul de achizitie publica, necesarul de pasapoarte va putea fi asigurat. „Dispunem de un numar suficient de documente de calatorie, astfel incat sa satisfacem solicitarile cetatenilor si sa nu fie afectata, in nici un fel, exercitarea dreptului lor la libera circulatie”, spune Nicolae Ionel, seful directiei generale de evidenta informatizata a persoanei. Milionul de pasapoarte va ajunge pentru circa un an si jumatate de acum incolo, mai declara surse APPS. Potrivit statisticilor, anual sunt eliberate 700.000 de pasapoarte. tr
r
r
70 de autocare pleaca zilnic spre Occidentr
Transportatorii si-au suplimentat parcul auto pentru a face fata cereriir
Pentru firmele de transport calatori cu autocarul, ridicarea vizelor a insemnat o adevarata mana cereasca.r
r
In fiecare zi, intre 60 si 80 de autocare pleaca din Bucuresti cu destinatia Schengen. In ianuarie a.c. au apelat la serviciile transportatorilor rutieri de doua sau chiar de trei ori mai multe persoane decat in aceeasi perioada a anului trecut. Putini pleaca in scop turistic. Cei mai multi fie sunt angajati in strainatate, fie se afla in cautarea unui loc de munca mai bine platit. „Cererile cele mai mari de bilete le-am inregistrat pe relatia Italia si Spania in timp ce, paradoxal, pentru Germania au fost mai putini calatori interesati decat in ianuarie anul trecut”, declara Catalin Panaitescu-Basgan, director executiv la firma de transport Double T.r
Aceasta firma opereaza cu zece autocare proprii, plus inca sapte ale unui partener italian. „Ne descurcam pentru moment cu parcul existent de masini. Am crescut ritmul de rotatie al curselor si am suplimentat numarul soferilor. Am discutat insa deja cu doua firme de turism sa inchiriem cateva autocare, daca cererea va creste si mai mult”, declara directorul Double T.r
Biletele se vand cu o saptamana in avansr
Atlassib este firma de transport international de calatori cu cel mai mare parc auto – circa 60 de autocare. „Cererile s-au dublat. Biletele se vand cu o saptamana in avans”, ne spune unul dintre angajatii agentiei din Bucuresti. Pentru a face fata situatiei, Atlassib a inchiriat suplimentar autocare, colaborand cu Touring Europabus si Filaret.r
Cat va mai dura aceast aflux de calatori este greu de prevazut. Dupa modelul celorlalte tari care au scaat de vize inainte de noi (Polonia, Cehia,) transportatorii apreciaza ca, incepand din februarie, traficul se va reduce, dar se va revigora la vara. „Dupa ce s-a anulat obligativitatea vizelor pentru Polonia, timp de sase luni n-a existat nici un autocar disponibil pe ruta dintre aceasta tara si Germania, traficul dublandu-se. Dupa aceasta perioada cresterea a ramas de doar 10%”, spune Catalin Panaitescu-Basgan.r
La randul sau, Iulian Andrei, directorul firmei Touring Europabus, prognozeaza ca, pe total anul 2002, firmele de transport rutier vor inregistra o crestere a numarului de calatori de circa 30-40% fata de anul precedent. „Noi am transportat anul trecut 100.000 de calatori cu un parc de 20 de autocare. Chiar daca acum euforia ridicarii vizelor e mare, nu ne asteptam la o dublare a clientilor pe tot parcursul anului”, declara Iulian Andrei.r
Transportatorii nu se gandesc inca sa cumpere autocare noi. Pretul minim al unei asemenea masini este de circa 220.000 euro, iar cel maxim poate ajunge la 500.000 euro. Majoritatea autocarelor achizitionate de firmele romanesti sunt fabricate in Turcia, acolo unde exista o linie de asamblare Mercedes si MAN.r
Cresterea numarului de calatori a ingrosat nu doar conturile firmelor de transport, ci si pe cele ale companiilor de asigurari, stiut fiind faptul ca una dintre conditiile impuse pentru patrunderea in tarile UE este si cumpararea unei asigurari medicale.r
Piata n-a reactionat insa asa cum ar fi fost normal, pentru ca o parte din firme a redus foarte mult cotatiile de prima, punand sub semnul intrebarii fondul destinat despagubirilor.r
„Reducerile care s-au acordat au fost de 50 % si chiar mai mult in unele cazuri. Pentru ca noi am refuzat sa ne aliniem acestei tendinte, am avut incasari destul de modeste fata de alte companii”, declara Gavril Muresan, director general adjunct Allianz Tiriac.r