Vânzarea bijuteriilor de aur pentru a putea face rost de bani tinde să devină fenomen naţional în contextul creşterii cotaţiilor şi adâncirii şomajului. De mai bine de două luni, mai exact de pe 4 nov. 2009, cotaţia aurului pe piaţa internă, calculată de BNR, se menţine peste nivelul de 100 de lei , variind în intervalul 101 lei/gram - 109 lei/gram. Această creştere a cotaţiei aurului „la oficial” s-a propagat şi asupra preţurilor practicate de
Vânzarea bijuteriilor de aur pentru a putea face rost de bani tinde să devină fenomen naţional în contextul creşterii cotaţiilor şi adâncirii şomajului.
De mai bine de două luni, mai exact de pe 4 nov. 2009, cotaţia aurului pe piaţa internă, calculată de BNR, se menţine peste nivelul de 100 de lei , variind în intervalul 101 lei/gram – 109 lei/gram. Această creştere a cotaţiei aurului „la oficial” s-a propagat şi asupra preţurilor practicate de către casele de amanet sau BCR, singura bancă din România care cumpără aur de la populaţie.
Profitând de această oportunitate, unele IFN-uri (Instituţii Financiare Nebancare) s-au adaptat situaţiei şi acordă „credite tip amanet”, la o dobândă de ameţitoare, de 292% pe an, respectiv 0,8% pe zi.
Mai mult de jumătate dintre cei care pun aur la amanet nu îl mai recuperează
Creditele tip amanet presupun împrumutarea unei sume de bani, pe termene foarte scurte – de la câteva zile la câteva luni, contra unei garanţii care poate fi răscumpărată dar care, de foarte multe ori, este abandonată.
„Mai mult de jumătate dintre cei care pun aur la amanet nu îl mai recuperează”, a declarat pentru capital.ro operatoarea unei astfel de „instituţii de credit”. Potrivit acesteia, majoritatea „creditelor” se învârt în jurul câtorva sute de lei, în medie 200-300 de lei, bani pe care cei mai mulţi nu îşi permit să îi returneze, cu dobânda aferentă, astfel că îşi abandonează bijuteriile.
Foarte mulţi dintre români au ieşit vlăguiţi din punct de vedere financiar din sărbătorile de iarnă astfel că una dintre soluţiile de a face rost de bani este să îşi vândă bijuteriile.
După Revelion „depunerile” au explodat
„După Revelion, la vreo câteva zile, au început să vină destul de mulţi oameni care îşi amanetează bijuteriile. Pentru a-i atrage, am mărit preţul pe gram, aşa că acum dăm cam cu 100.000 de lei mai mult decât în decembrie”, a dezvăluit pentru capital.ro Raluca Alexandu, patroana uneia dintre zecile de case de amanet din zona Bucur Obor.
Dovada clară a situaţiei de fapt o repezintă sutele de bijuterii expuse în vitrinele caselor de amanet, abandonate de vechii proprietari. Astfel, amatorii de chilipiruri pot alege de la inele de 1-2 grame, până la ghiuluri, brăţări cât roata carului, lanţuri ca de bicicletă sau cruci care pot împodobi pieptul unui episcop.
La casele de amanet, preţul aurului la cumpărare a ajuns, sub presiunea cererii, dar şi a concurenţei, la 60-65 de lei, pentru bijuteriile de 18k, respectiv 50-53 de lei pentru cele de 14k. Este vorba despre bijuteriile uzate, pentru cele noi (cu certificat de garanţie) oferta fiind, în medie, cu aproximativ 5 lei mai mult pe gram.
Amanetul bate banca
Alternativa la casele de amanet o reprezintă vânzarea aurului la bancă, respectiv la BCR. Dar, dacă înainte de sărbători BCR făcea concurenţă serioasă caselor de amanet în sensul că oferta sa era mai bună, în momentul de faţă „situaţia în clasament” s-a inversat. Cotaţiile aurului cumpărat de BCR de la populaţie sunt următoarele: 24k – 73,6500 lei, 18k – 55,2373ei, 14k – 42,9379 lei.
Înainte de a cumpăra aurul, operatorul băncii face o evaluare a bijuteriilor, după care face oferta în funcţie de cotaţiile din acel moment. Cei care vor să vândă aur la BCR trebuie să ştie că pot să refuze oferta, dar vor plăti câte 10 lei pentru fiecare obiect evaluat. Banca nu restituie obiectele cumpărate.
Monedele se cumpără la gramaj, nu la valoare
Pot fi vândute orice fel de bijuterii de aur, pietrele, fie ele preţioase, semipreţioase sau de sticlă nefiind luate în calcul, urmând a fi scăzute din grautatea totală a bijuteriilor.
Aparatele dentare sunt acceptate doar sub formă de bară dentară, aşa cum este furnizată de către Banca Naţională, dinţii de aur în formă brută nefiind acceptaţi.
„Există, însă, posibilitatea ca aceşti dinţi să fie topiţi sub formă de bară dentară, dar înainte de a-i topi ar fi bine să vină cu ei la noi să vedem dacă sunt într-adevăr de aur sau sunt doar placaţi”, ne-a declarat una dintre operatoarele băncii.
Dacă se întâmplă să aveţi monede de aur cu valoare istorică nu vă faceţi prea mari speranţe că veţi obţine prea mult pe ele. „În ceea ce priveşte monedele de aur, noi nu plătim decât contravaloarea cantităţii de aur în funcţie de puritate”, ne-a mai spus angajata băncii.
Cantitatea de aur cumpărată de către BCR nu este spectaculoasă, dar a marcat o creştere de peste 50% anul acesta faţă de anul trecut, potrivit ultimelor date oficiale comunicate de către BCR.
„Achiziţia de aur în perioada ianuarie – septembrie 2008 a fost de 48,0 Kg aur (echivalent 24 Karate), iar în aceeaşi perioadă a anului 2009 a fost de 74,1 Kg (echivalent 24 Karate)”, potrivit informaţiilor furnizate de către BCR.