Pentru că nu are bani să investească în automate de vânzare a biletelor, CFR Călători pierde peste 4,3 milioane de euro anual, plătind casiere în toate haltele
Gara Campofelice, în nordul Siciliei. Nicio persoană la ghişeu. Vrei bilet de tren – ai la dispoziţie un automat de vânzare a legitimaţiilor de călătorie. Halta Neptun, pe litoralul românesc. O casieră abia pridideşte să vândă bilete de tren. De automat nici nu poate fi vorba. O diferenţă fundamentală de abordare a problemei banului public, în două regiuni ale Uniunii Europene similare din punctul de vedere al mentalităţii şi al modului de viaţă al cetăţenilor (nu am făcut comparaţia cu Germania sau cu vreo ţară nordică).
CFR Călători are, la nivel naţional, nu mai puţin de 1.751 de casieri, potrivit datelor furnizate de societate la solicitarea Capital. Salariul mediu brut al acestora se ridică la 1.750 de lei. Făcând un calcul simplu, rezultă că, dacă măcar jumătate dintre ei ar fi trecuţi pe liber, rolul lor fiind luat de automatele de vânzare a biletelor, s-ar economisi anual peste 4,37 milioane de euro.
Pierdem din lipsa banilor
În prezent, pe toată reţeaua CFR sunt însă numai 12 automate de vânzare a biletelor de tren: trei în Bucureşti Nord, câte două la Braşov şi Cluj-Napoca şi câte unul la Ploieşti-Sud, Predeal, Iaşi, Timişoara-Nord şi Constanţa. În toate haltele de pe teritoriul României, chiar dacă se vând numai cinci bilete pe zi, există la datorie un casier, care îşi încasează cu regularitate banii de la stat. Şi nu pentru că oamenii din conducerea CFR Călători nu s-ar fi gândit că ar fi mai simplu să instaleze automate. Nu sunt bani pentru investiţii, iar societatea pierde mai mult. „Lipsa fondurilor şi programul de reducere a cheltuielilor, din ultima perioadă – 2010/2011 – au fost motivele principale din cauza cărora continuarea implementării acestor automate nu a fost prevăzută în planul de investiţii actual“, au precizat pentru Capital oficialii CFR Călători. Automatele au fost cumpărate de compania feroviară de stat la un preţ care sfidează orice concurenţă – numai 9.500 de euro fără TVA, adică 11.780 de euro cu toate taxele incluse.
Ele au însă un mare handicap, şi anume nu se poate plăti decât cu cardul. Conducerea CFR Călători spune că a luat în calcul şi construcţia automatelor cu plata cash sau prin varianta portofelului electronic (utilizat de RATB), dar costul acestora este mai mare chiar cu câteva mii de euro faţă de varianta actuală, furnizată de societatea Informatică Feroviară. Pe de altă parte, automatul instalat în gara Constanţa are un mare dezavantaj. Pe ruta Constanţa – Mangalia, cum toate trenurile opresc în toate staţiile, de ani buni s-a luat decizia să se perceapă tarif de personal, chiar dacă garnitura este catalogată ca accelerat sau rapid. Nu însă şi dacă îţi cumperi biletul de la automat, călătorii fiind chiar avertizaţi în acest sens şi sfătuiţi să se adreseze casierelor.
Dacă este însă să luăm în calcul amploarea fenomenului, cea mai mare risipă se produce la RATB, regia bucureşteană de transport de suprafaţă având în schemă nu mai puţin de 739 de casiere. Salariul mediu brut al acestora este de aproximativ 1.800 de lei, de unde rezultă o risipă anuală de aproape două milioane de euro, luând în calcul că numărul lor ar putea fi redus la jumătate, ca în alte capitale europene, unde călătorii pot apela la automate de cumpărare a biletelor. Oficialii regiei au refuzat să răspundă la întrebările adresate de Capital în acest sens.
Din punctul de vedere al dotării cu automate, cel mai bine stă metroul bucureştean. Metrorex a montat deja 35 de automate de vânzare a biletelor, acestea putând fi achiziţionate atât cu plata prin card, cât şi cu numerar.
„Căutăm surse de finanţare pentru a continua programul. Aceste automate vin să suplinească lipsa de casieri cu care se confruntă metroul“, a declarat pentru Capital directorul general al Metrorex, Gheorghe Udrişte. Automatele cumpărate de Metrorex au costat 5,67 milioane de lei, de unde rezultă un preţ unitar de 38.605 euro.