Autonomia strategică a Europei, în pericol. De unde vine amenințarea

Autonomia strategică a Europei, în pericol. Un înalt oficial maghiar a avertizat că factorii de decizie europeni trebuie să adopte măsuri de urgență pentru a preveni ca economia UE să nu devină mai slabă decât cea a Statelor Unite.

Secretarul de stat al Ministerului de Finanțe al Ungariei, Tibor Tóth, a cărui țară și-a asumat președinția rotativă a Consiliului la 1 iulie, a declarat, recent, că creșterea PIB-ului SUA a depășit constant PIB-ul Europei, după criza financiară din 2008. El a adăugat că expansiunea economică rapidă a SUA, în raport cu UE, a făcut ca economia Statelor Unite, care era mai slabă decât cea a Europei înainte de 2008, să fie acum cu aproximativ 50% mai mare, relatează Euractiv.

Decalajul dintre SUA și UE va fi la fel de mare ca cel dintre Japonia și Ecuador

„Dacă acest tip de decalaj al creșterii continuă până în 2030, atunci decalajul dintre SUA și Uniunea Europeană va fi la fel de mare ca cel dintre Japonia și Ecuador”, a spus Tóth.

Comentariile oficialului maghiar vin pe fondul îngrijorărilor cu privire la scăderea competitivității Europei și a capacității de a-și păstra independența economică strategică în fața creșterii economice a Chinei, a războiului din Ucraina și a potențialei reveni a lui Donald Trump la Casa Albă.

Previziunile FMI

Fondul Monetar Internațional estimează că economia UE va crește cu 1,1% în acest an, comparativ cu o creștere de 2,7% în SUA. FMI așteaptă ca această creștere a SUA să o depășească în mod constant pe cea a UE până în 2029, ultimul an pentru care oferă previziuni.

„Dacă nu schimbăm rapid situația, principala problemă este că Europa nu își poate stabili autonomia strategică în multe domenii”, a spus Tóth.

CMU în centrul atenției

Potrivit oficialului maghiar, inversarea declinului economic relativ al Europei necesită consolidarea industriei de apărare a blocului comunitar, creșterea independenței energetice și sprijinul financiar general pentru start-up-urile din domeniul tehnologiei. Măsurile fiscale „prietenoase pentru familii” vor fi justificate pentru a aborda provocările demografice generate de îmbătrânirea populației europene, a spus Toth, insistând pe angajamentul președinției ungare de a debloca „potențialul de muncă neexploatat”.

El a subliniat necesitatea de a accelera eforturile de aprofundare a Uniunii piețelor de capital (CMU) a blocului. Tóth a remarcat că „fragmentarea” piețelor de capital din Europa înseamnă că 300 de miliarde de euro în economii ale cetățenilor europeni părăsesc continentul în fiecare an, majoritatea banilor ajungând în SUA.

„Trebuie să găsim o soluție ca acest instrument al pieței de capital, cadrul și reglementarea să fie armonizate într-un mod care să ajute la menținerea acestor economii anuale de 300 de miliarde de euro și să rămână aici”, a avertizat oficialul ungar.

În ceea ce privește măsurile specifice CMU, Tóth a spus că, deși relaxarea restricțiilor va primi „sprijin puternic din partea statelor membre”, trecerea la supravegherea financiară centralizată va fi mai dificilă.

„Supravegherea unică în UE ceva care pare a fi puțin mai problematic, deoarece multe state membre, inclusiv Ungaria, sunt pregătite să renunțe la piețele lor de capital și la propria supraveghere”, a spus el.

În așteptarea lui Draghi

Tóth și-a exprimat și „marea dezamăgire” că un raport mult așteptat despre competitivitate, al fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care urma să fie publicat în această lună, va fi, probabil, amânat până în septembrie. El a adăugat că raportul Letta va oferi o bază suficientă pentru discuții între miniștrii UE în următoarele luni.

„Deocamdată, ne putem baza pe raportul Letta și, în opinia mea, cele două rapoarte nu vor avea prea multe diferențe”, a spus el.

Tóth, a cărui țară a făcut din combaterea migrației ilegale o prioritate-cheie a președinției sale, s-a îndepărtat de sugestia lui Draghi, făcută într-un discurs ținut în Spania, luna trecută, conform căreia Europa ar trebui să abordeze deficitul de competențe prin încurajarea intrării lucrătorilor cu înaltă calificare din afara UE.