Maghiarii din Târgu Mureș au participat la un miting pentru autonomia Ținutului Secuiesc
Autonomia Ținutului Secuiesc. Participanții la evenimentele dedicate Zilei Libertății Secuilor, desfășurate în preajma Monumentului Secuilor Martiri din Târgu Mureș, au aprobat duminică o petiție trimisă autorităților statale.
Ei cer Guvernului și Parlamentului României acordarea autonomiei teritoriale pentru regiunea cunoscută sub numele de „Ținutul Secuiesc”, respectând traseul legal și principiile democrației.
Petiția, salutată cu entuziasm și aplauze, a fost înmânată la Instituția Prefectului – Județul Mureș, după ce persoanele prezente la ceremonia de comemorare de la Monumentul Secuilor Martiri au demarat o procesiune către centrul orașului.
„Azi, 10 martie 2024 noi, secuii adunaţi în Târgu Mureş şi cei care se solidarizează cu noi în ţară şi în străinătate, urmând calea legii şi a democraţiei, declarăm din nou în unanimitate: solicităm autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc!
Mesajul Zilei Libertăţii Secuieşti: aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar este şi ziua revendicărilor privind drepturile noastre legitime.
Afirmăm din nou: autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială şi suveranitatea României, nu restricţionează interesele cetăţenilor de naţionalitate română şi a altor naţionalităţi din Ţinutul Secuiesc, şi nu este în contradicţie cu Constituţia ţării”, potrivit petiției.
Maghiarii spun că autonomia este în interesul României
Conform celor care au semnat petiția, autonomia reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a majorității autohtone din regiunea istorică de a exercita prerogativele de autoadministrare și unele atribuții de drept public, în vederea soluționării, sub responsabilitatea sa și în interesul întregii comunități, a unei părți semnificative a problemelor de interes public, respectând principiul subsidiarității.
„Acest lucru este şi în interesul României. Regiunea autonomă dispune de organe de conducere democratic alese, situate între stat şi colectivitate, exercită competenţele autoadministrării, respectiv dispune de anumite competenţe publice delegate de stat.
Toate acestea se pot realiza numai prin dialog, prin voinţa liber exprimată a comunităţii locale, cu respectarea principiilor democratice şi prin cooperarea solidară şi constructivă a cetăţenilor”, aflăm din documentul citat.
În plus, petiția subliniază faptul că la momentul aderării României la Consiliul Europei, țara s-a angajat să respecte și să implementeze recomandarea 1201/1993, transformând astfel acest angajament într-o obligație.
De asemenea, Hotărârea 1334/2003 recomandă adoptarea unui sistem instituțional de autonomie teritorială pentru prevenirea și ameliorarea conflictelor interne, conform prevederilor acesteia.
„În cei treizeci de ani de la aderare, România nu a îndeplinit acest angajament, iar autorităţile refuză dialogul legat de aceasta”, potrivit semnatarilor.
Persoanele care au semnat petiția pledau pentru înființarea unei regiuni administrative și de dezvoltare autonomă, cu atribuții specifice, denumită „Ținutul Secuiesc”, potrivit proiectului de lege al Consiliului Național Secuiesc.
Maghiarii cer Guvernului României începerea tratativelor
De asemenea, s-a cerut Guvernului să inițieze discuții cu reprezentanții legitimi ai comunității secuiești, inclusiv Consiliul Național Secuiesc și autoritățile locale din regiune, în vederea stabilirii statutului Ținutului Secuiesc. Totodată, s-a solicitat ca România să adopte legislația corespunzătoare înainte de aderarea la zona Schengen.
„Protestăm împotriva atacurilor repetate la adresa unor instituţii de învăţământ de limbă maghiară, hărţuirea unor autorităţi locale din Ţinutul Secuiesc, limitarea folosirii limbii materne, persecutarea simbolurilor naţionale.
Ţinutul Secuiesc a existat, există şi va exista pe veci! Ţinutul Secuiesc este unitar şi indivizibil! Solicităm egalitate deplină şi efectivă pentru toţi locuitorii Ţinutului Secuiesc! Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, libertate pentru Poporul Secuiesc!”, potrivit petiției.
Președintele Consiliului Național Secuiesc, Izsák Balázs, a subliniat că aspectul cel mai semnificativ al acestei manifestări este determinarea continuă a secuilor.
„Am avut o lege, un statut al autonomiei care nu de mult a fost refuzat în regim de urgenţă în Parlament – pentru mine refuzul în regim de urgenţă e o noutate, dar legislaţia, forul legislativ din Bucureşti este original. Refuzul nu însemnează sfârşitul mişcării autonomiste.
Depunem statutul de autonomie, orice ar spune, oriunde l-ar arunca de pe masa, urmează 10 martie unde oamenii vor da o replica. Am fost în jur de 1.000-1.500 (sau circa 500, potrivit forţelor de ordine – n.r.), cam atât ca şi anul trecut, eu consider că am fost suficienţi”, a precizat Izsak Balazs.
Luke Uribe-Etxebarria, reprezentant al Senatului Spaniei, susține demersul
Luke Uribe-Etxebarria, senator în Spania din partea Partidului Național Basc, a subliniat că viziunea Consiliului Național Secuiesc este una democratică și pașnică, fundamentată pe dialog.
„Vreau să spun şi să subliniez că viziunea dumneavoastră este democratică. E liniştită, este un strigăt pentru libertate. Se bazează pe dialog. Şi pentru toate acestea, putem spune şi spunem că este o cerere europeană. Este o revendicare pe deplin conformă cu valorile şi principiile Uniunii Europene şi ale Consiliului Europei.
Şi nu uitaţi că Uniunea Europeană este, înainte de toate, o comunitate de valori. (…) Sunt conştient de faptul că lupta voastră pentru autonomie este o sarcină dificilă, dar noi, ceilalţi oameni din Europa, vă sprijinim obiectivul. Conştiinţa Naţională Perseverenţa, Dialogul, Încrederea reciprocă, Negocierea, Legea şi Democraţia sunt instrumentele pentru atingerea acestui obiectiv.
Sper că această Zi a Libertăţii Secuilor va contribui la un pas suplimentar în această aspiraţie justă şi rezonabilă de autonomie. Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc! Libertate pentru poporul secui!”, a explicat Luke Uribe-Etxebarria, la Monumentul Secuilor Martiri.
Zakarias Zoltan cere României să ia exemplu de la Uniunea Europeană
Zakarias Zoltan, președintele Alianței Maghiare din Transilvania și deputat, a subliniat că aspirațiile autonomiste ale secuilor reprezintă un obiectiv natural și că există numeroase modele în Uniunea Europeană care pot servi drept inspirație în acest sens.
„Comunitatea maghiară şi în interiorul comunităţii maghiare, comunitatea secuiească care este tot maghiară, doreşte să aibă autonomie. Acesta este un deziderat foarte normal din punctul nostru de vedere, care are multiple modele pozitive toată Uniunea Europeană, în mai multe ţări şi acest lucru este în totală concordanţă cu principiile Uniunii Europene.
Iar prin aceste ocazii, aceste manifestări ciclice care se organizează în fiecare an, au menirea să ţină această temă în dezbaterea publicului. În acelaşi timp, are şi menire ca să se arate că aceste deziderate de autonomie sunt un deziderat al locuitorilor comunităţii. De aceea în fiecare an, în 10 martie, ne adunăm aici şi cinstim eroii care şi-au dat viaţa după Revoluţia din 1848-1849”, a declarat Zakarias Zoltan.
Tokes László, președintele Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania, a declarat că este dezamăgitor faptul că autoritățile române refuză dialogul cu comunitatea maghiară în ceea ce privește problema autonomiei, caracterizând această atitudine ca fiind antidemocratică.
