Vești bune pentru românii care nu au apucat încă să completeze chestionarul de recensământ. Deși inițial termenul limită era data de 15 mai, un membru al Consiliului de Comunicare și Transparență a anunțat că cere prelungirea termenului până la data de 1 iunie.
Autorecenzarea s-ar putea prelungi până la data de 1 iunie. Alin Apostol: Românii vor digitalizare
Termenul pentru autorecenzare ar putea fi modificat – inițial, românii puteau să face acest lucru prin intermediul internetului până la data de 15 mai, însă acest lucru se poate schimba.
Alin Apostol, membru al Consiliului de Comunicare și Transparență, a publicat pe contul său de Facebook un mesaj prin care spune că va cere Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor să prelungească acest termen până la data de 1 iunie.
Mesajul său vine în contextul în care, potrivit acestuia, românii vor digitalizare și vor să se autorecenzeze, asta după ce, în cursul zilei de marți, 10 mai, au fost înregistrate peste 430 de mii de astfel de chestionare.
„IERI PESTE 430 MII DE ROMANI S-AU AUTORECENZAT. DUBLU FAȚĂ DE CEA MAI BUNĂ ZI.
Peste 7.5 milioane de cetățeni au completat chestionarul de autorecenzare. Aurorecenzarea se încheie la 15 mai. Nu uitați că puteți să primiți o zi liberă dacă vă autorecenzați.
Intenționez ca, în calitate de membru al Consiliului de Comunicare și Transparenta, să cer Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor să prelungească perioada de autorecenzare cu minim 2 săptămâni de zile, până pe 1 iunie.
Românii vor digitalizare, vor să se autorecenzeze. Atâta timp cât există cererea crescută încă, putem prelungi termenul limită de autorecezare online. Haideți să prelungim puțin această perioadă ca să avem și mai mulți români autorecenzați digital. În plus, scădem cheltuielile publice de la bugetul de stat cu recenzarea fizică”, spune Alin Apostol pe pagina de socializare.
Chestionarul a suferit modificări
La finalul lunii aprilie, Institutul Național de Statistică (INS) a făcut o serie de precizări pentru a clarifica anumiți termeni din chestionar.
Pentru „locul nașterii” se ia în considerare locul de reședință al mamei în momentul în care a născut și nu localitatea unde se afla maternitatea.
Recensământul populaţiei și locuințelor din România este realizat în conformitate cu normele stabilite de Comisia Europeană privind recensămintele, pentru a se asigura comparabilitatea datelor statistice la nivelul Uniunii Europene, precizează Institutul Național de Statistică.
De aceea, chestionarul din România folosește definiția dată de Regulamentul Comisiei Europene, conform căruia Locul nașterii este „locul de reședință obișnuită al mamei în momentul nașterii sau, dacă nu sunt disponibile informații în acest sens, în funcție de locul în care a survenit nașterea”.
„La <la locul nașterii: vei lua în considerare locul de reședință al mamei la momentul nașterii tale și nu localitatea unde se afla maternitatea, dacă acestea sunt diferite. Mai exact, dacă mama persoanei recenzate locuia în Ploiești, dar nașterea a avut loc într-o maternitate din București, atunci locul nașterii va fi considerat Ploiești.
Atunci când locul nașterii nu mai corespunde cu reședința ta actuală și se află în altă localitate din țară, nu uita să completezi și câmpul privind Localitatea componentă sau Satul, altfel nu se deschid întrebările următoare și nu se validează chestionarul.
Completarea chestionarului de recensământ se face ușor dacă întrebările și informațiile ajutătoare din dreptul lor sunt citite cu atenție. De aceea, e util să îți aloci recensământului un timp în care te poți concentra”, transmite INS.