Persoane fizice, uzine şi companii din provinciile Hunan, Jiangxi (centru) şi Zhejiang (est) sunt afectaţi de aceste restricţii, potrivit presei şi autorităţilor locale.

Relansarea economiei chineze post-COVID este stimulată de sectoarele cu un consum intens de energie, precum construcţiile, care pun la încercarea reţeaua electrică şi aprovizionarea cu cărbune, susţine Lauri Myllyvirta, de la Centrul de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA), cu sediul la Helsinki, conform agerpres.ro

Provincia se confruntă cu un deficit de electricitate

La începutul lunii decembrie, provincia Hunan a decretat stingerea, timp de mai multe ore pe zi, a iluminatului clădirilor şi a limitat încălzirea în locurile de divertisment. Autorităţile au recunoscut că provincia se confruntă cu un deficit de electricitate, pe fondul creşterii cererii din cauza temperaturilor reduse care ar urma să coboare până la minus 10 grade Celsius.

Angajaţii din capitala provincială Changsha se plâng şi de faptul că trebuie să urce pe jos în imobilele lor pentru că ascensoarele nu funcţionează. „Căldura la birou a fost oprită. Temperaturile vor coborî până la minus opt grade de Anul Nou. Oare voi muri de frig?” se întreabă ironic un utilizator al reţelei sociale Weibo.

În provincia Zhejiang, uzinele au primit ordinul de a opri producţia iar sistemul public de iluminat a fost oprit pe perioada nopţii pentru a reduce emisiile, susţin mass media şi internauţii.

Principalului organism de planificare economică din China (NDRC) a dat luni asigurări că furnizarea de electricitate este „în general stabilă” şi a promis că va majora aprovizionarea cu cărbune.

Aceste incidente ilustrează provocările cu care se confruntă o China în plină dezvoltare, constrânsă să realizeze un echilibru între nevoile populaţiei sale şi angajamentele în materie de mediu. Gigantul asiatic s-a angajat că emisiile sale de CO2 vot atinge nivelul maxim până în 2030 pentru a ajunge la neutralitate în materie de carbon în 2060.

Unii internauţi se întreabă însă dacă nu cumva există o legătură între întreruperile de electricitate şi restricţiile impuse de Beijing pentru cărbunele australian, ca urmare a unei crize diplomatice între Beijing şi Canberra.

Cu toate acestea, datele oficiale arată că în 2019 cărbunele venit din Australia nu a reprezentat decât 3% din importurile totale de cărbune ale Chinei.

„Aceste restricţii nu au avut decât un impact limitat. Însă tensiunile dintre China şi Australia au declanşat îngrijorări pe pieţele de materii prime, ceea ce a dus la creşterea preţului cărbunelui în China”, susţine Yan Qin, analist la Refinitiv.