Inca din 1992, de la Ordonanta nr. 3 privind taxa pe valoarea adaugata, firmele exportatoare de software beneficiaza de rambursarea TVA, ca urmare a aplicarii cotei zero pentru serviciile informatice prestate.
Pana anul trecut, Serviciul TVA din cadrul Administratiei financiare Cluj s-a conformat acestei reguli. La un moment dat insa, potrivit lui Florin Talpes, director general al Softwin si vicepresedinte al Asociatiei Nationale a Intreprinderilor de Software (ANIS), o serie de exportatori de soft din Cluj a inceput sa aiba probleme cu fiscul.
Unul dintre cele mai elocvente cazuri este cel al societatii romano-americane Simbolic. Mai concret, la data de 12 mai 1998, aceasta a depus o cerere de rambursare a TVA, in valoare de 18.749.673 lei. Dorin Panut, directorul firmei, declara ca administratia financiara a propus amanarea rambursarii, deoarece avea dubii in privinta justetei solicitarii. Asa ca a cerut clarificari de la Ministerul Finantelor.
Dupa patru luni interminabile, ministerul a dat dreptate firmei Simbolic. In consecinta, Serviciul TVA
s-a conformat (formal) recomandarii, solicitand firmei o noua cerere de rambursare cu suma adusa la zi. Asa ca, la data de 21 septembrie, Simbolic a trecut in noua cerere suma reactualizata, de 34.603.118 lei.
Totul parea O.K.. Dar, surpriza! Finantistii clujeni s-au razvratit din nou, negand dreptul firmei Simbolic la rambursare. Mai mult, ei au contrazis Ministerul Finantelor, forul lor tutelar. Astfel, pe 4 noiembrie, administratia a emis o hotarare prin care obliga firma sa plateasca TVA si penalitati pentru intreaga activitate de export. In total, 232.684.593 lei.
Aici incepe partea interesanta.
L-am intrebat pe Samuil Aldea, seful Serviciului TVA, care a fost ratiunea emiterii acestei hotarari. Numai ca domnul Aldea neaga existenta unei asemenea masuri. Il anuntam pe aceasta cale ca suntem in posesia respectivului document, mai precis Hotararea nr. 258 din 12.11.1998, emis indubitabil de Administratia financiara a Municipiului Cluj-Napoca, Serviciul TVA. Este semnat indescifrabil de un director si de un consilier juridic.
Lupta insa abia incepea. Conform Legii nr. 105/1997, Simbolic a depus o lista de obiectiuni, pe care autoritatile au respins-o fara nici o motivatie. Au urmat o somatie si un titlu executoriu pentru achitarea sumelor. Firma a contraatacat, depunand contestatii inclusiv la Tribunalul Cluj.
Trecand peste restul peripetiilor birocratice, trebuie amintit ca societatea de software a solicitat, in cele din urma, clarificarea cazului direct de la Ministerul Finantelor. Pentru a doua oara, acesta i-a dat castig de cauza. Mai mult chiar, Directia Generala a Finantelor Publice Cluj a anulat dispozitiile anterioare. Administratia financiara s-a conformat pentru a doua oara si a emis o noua hotarare de recunoastere a cotei zero a TVA.
Productie de soft
sau servicii de soft?
De fapt, toate ambiguitatile pornesc de la antagonismul iscat pe tema categorisirii productiei de software. Firmele de software sustin ca aceasta trebuie incadrata la productie (pentru ca programele de soft sunt efectiv produse, nu doar prestate, ca niste simple servicii), dar pana la urma ea a fost incadrata la servicii, inclusiv in Codul Activitatilor din Economia Nationala (CAEN). Softistii se simt frustrati, deoarece astfel nu mai pot beneficia de scutirea legala de impozit pe profit, pe o perioada de cinci ani.
Pe de alta parte, notiunea de export de software i-a pus in mare dificultate pe inspectorii clujeni. Atenti la litera legii, ei s-au izbit de contradictiile dintre HG nr. 512 de aplicare a Ordonantei nr. 3 si CAEN: prima prevede „prelucrarea de date si furnizarea de informatii” , iar a doua „realizarea si furnizarea de programe”.
Se vede cu ochiul liber, corespondenta informatii-programe este discutabila. Samuil Aldea recunoaste ca subalternii sai au fost prea „analitici”. Dar taxeaza si ambiguitatile legislatiei. „Faptul ca in alte judete se ramburseaza TVA dupa regulile stiute nu inseamna ca noi trebuie sa facem la fel, daca ni se pare ceva in neregula.” In consecinta, neconcordanta dintre un text de lege si altul trebuie analizata.
De fapt, acest caz este simptomatic pentru lipsa de comunicare dintre institutiile statului roman. Daca domnul Aldea ar fi contactat Comisia Nationala de Statistica si ar fi discutat cu Ion Ghergut, director general al Directiei Cercetare si Dezvoltare a Sistemului Statistic, ar fi aflat ceea ce acesta ne-a declarat si noua: „CAEN contine doar activitatile de productie si de servicii, nu si pe cele de comert. Pentru problemele legate de rambursarea TVA exista alte acte normative.”
Referitor la incadrarea productiei de soft la categoria „servicii”, dl Ghergut afirma ca aceasta preve-dere se armonizeaza perfect cu Codul Activitatilor recunoscut de Comunitatea Europeana (NACE-Rev 1). Doar ca industria de software vestica beneficiaza de o serie de facilitati suplimentare fata de cea romaneasca.
L-am intrebat pe dl Aldea daca inspectorii sai au gasit in CAEN
ceva legat de productia de software. Raspunsul a fost negativ. Daca insa ar fi consultat mai atent codul, ar fi aflat ca „producerea de software” a fost inserata la sectiunea „M”, la servicii prestate intreprinderilor.
Intr-un tarziu, la Administratia financiara Cluj s-a cazut de acord ca paragraful afectat cotei zero de TVA pentru exportul de software trebuie mutat, in cadrul aceleiasi HG nr. 512, la „prestari de servicii efectuate de agentii economici cu sediul in Romania, contractate cu beneficiari cu sediul in strainatate”.
Astfel, s-a consfintit ideea ca labirintul legislativ se muleaza perfect pe haosul institutional din Romania. Cu o intarziere de aproape un an, firma Simbolic asteapta rambursarea efectiva, atat a TVA, cat si a taxelor de timbru platite de-a lungul litigiului. Pana la intrarea banilor in banca insa, dl Panut adopta o atitudine prudenta.
De fapt, cazurile intalnite la Cluj pot fi doar un inceput, spune Florin Talpes. Inca nu s-a facut o investigatie la nivel national, astfel incat este probabil sa existe si alte asemenea anomalii. Nu este mai putin adevarat ca discordantele fiscale au proportii mult mai mari la nivel national. Organele de stat sunt bolnave, pornind de la infrastructura si terminand cu factorul uman.
Irinel Tibirna
