Capitala de orasul de la poalele Tampei este cea mai circulata din tara. Aproximativ jumatate din distanta este acoperita de un drum obisnuit, cu doua benzi, care mai si traverseaza Carpatii. Iar asta face ca, de multe ori, parcurgerea DN 1, mai ales pe sectorul montan, sa se transforme intr-un adevarat cosmar.Iata de ce soferii au rasuflat usurati cand au aflat ca, in cativa ani, va exista o autostrada intre Bucuresti si Brasov. Pentru inceput, Guvernul a semnat, cu francezii de la Vinci Construction Grand Projets, asa-numitul „protocol de initializare a contractului” pentru realizarea, prin parteneriat public-privat (PPP), a sectiunii Comarnic – Predeal. De aici pana la semnarea contractului propriu-zis mai e doar un pas, mai ales ca lucrarile ar trebui deja sa demareze la anul.Conform Biroului de Presa al Ministerului Transporturilor, Turismului si Constructiilor (MTCT), „pentru tronsonul Bucuresti – Ploiesti negocierile cu firma Strabag AG sunt aproape de finalizare, in timp ce pe tronsonul Predeal – Brasov negocierile continua cu un consortiu israelian, Ashtrom & Roichmann J.V.”. Sectorul cuprins intre Ploiesti si Comarnic, pe care acum exista o sosea cu patru benzi care trece prin foarte putine localitati, va fi construit ceva mai tarziu.La prima vedere, toate bune si frumoase. Doar ca modul in care a fost acordat contractul le-a adus aminte multora de Autostrada Transilvania. Care, sa nu uitam, era, la inceput, prezentata tot drept PPP. „Putem spune ca e vorba de o afacere Bechtel de tip european, ceva mai rafinata. E un nou contract atribuit fara licitatie, fara mare publicitate, fara detalii. Suspectam ca nici nu e gata proiectul, caci nu se cunoaste inca traseul exact al autostrazii”, spune Sorin Ionita, directorul executiv al Societatii Academice Romane.In replica, Biroul de Presa al MTCT afirma ca, „potrivit dictionarului limbii romane, si licitatia este tot o selectie de oferte. In cazul procedurilor PPP, selectia investitorului s-a facut intotdeauna pe baza unui anunt publicat in Monitorul Oficial si al unui caiet de sarcini (denumit, potrivit legii, document atasat), adica exact in aceleasi conditii ca la licitatie”.Cei de la minister mai spun ca „PPP-ul reprezinta astazi una din cele mai raspandite metode de extindere si modernizare a infrastructurii rutiere. Procedura presupune increderea investitorilor straini in stabilitatea si economia respectivei tari, deoarece creditele contractate de investitorii privati nu beneficiaza de garantii guvernamentale.””E bine sa investim in infrastructura, mai ales pe Bucuresti – Brasov, unde este trafic, insa conteaza foarte mult cum o facem. Guvernul afirma ca este vorba de PPP, insa nu e asa. Vinci nu isi va recupera investitia din taxele percepute, ci tot de la buget, dar in rate”, raspunde Sorin Ionita. Potrivit MTCT, „recuperarea investitiei va incepe numai dupa si conditionat de finalizarea lucrarilor de constructie a tronsoanelor, din venituri proprii ale Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (rovinieta) si de la bugetul de stat”.Reprezentantii Vinci au refuzat sa comenteze asupra subiectului (cum au facut-o, de alfel, si cei ai Strabag si Ashtrom & Roichmann J.V.), insa ei admit indirect, in comunicatul de presa emis dupa ceremonia de la Bucuresti, ca recuperarea investitiei de la buget e o situatie neobisnuita pentru un contract PPP.si reprezentantii opozitiei au criticat modul de atribuire a contractului. Liderul PD, Traian Basescu, a spus ca „francezii au venit in Romania sa-si ia tainul”, dupa americani si germani (referire la afacerile Bechtel si EADS). Deputatul PNL Eugen Nicolaescu crede si el ca autostrada Bucuresti – Brasov „intra in aceeasi categorie de cumparare a bunavo-intei occidentalilor”. El considera ca se foloseste modelul fanariot in relatiile cu Bruxelles-ul si ca ar trebui sa se spuna clar ca astfel de contracte se atribuie pentru ca „Guvernul nu si-a indeplinit in totalitate obligatiile pentru aderarea la UE” si are nevoie de sprijinul unor nume grele.Nici oficialii din delegatia Comisiei Europene la Bucuresti nu par foarte multumiti. „Delegatia CE nu comenteaza acordarea contractului de constructie a sectiunii de autostrada Comarnic – Predeal firmei Vinci. (…) Ordonanta nr. 16/2002, privind Parteneriatul Public-Privat, prevede o procedura de negociere, inclusiv pentru acordarea anumitor contracte care, in conformitate cu aquis-ul comunitar, ar trebui sa se incadreze in procedurile standard de achizitii publice. Din acest punct de vedere, Ordonanta a fost criticata in rapoartele de tara pentru Romania din 2003 si 2004”, spune Iulia Enescu, Press and Communication Secretary.Dar problemele par a fi de-abia la inceput, caci in afara de contractul cu Vinci si de celelalte doua tronsoane ale autostrazii, Guvernul a lansat alte patru parteneriate de tip public-privat, aflate in diferite faze. Este vorba de reabilitarea centurii Ploiesti Vest, a centurii Bucurestiului, a autostrazii Bucuresti – Pitesti si a DN2D, Focsani – Targu Secuiesc. Cu alte cuvinte, patru noi potentiale surse de nereguli in cheltuirea banilor publici.
JUMATATE DE MILIARD DE EURO PE VALEA PRAHOVEI
· Autostrada Bucuresti – Brasov va avea patru tronsoane: Bucuresti – Ploiesti, ce va fi construit, cel mai probabil, de austriecii de la Strabag; Ploiesti – Comarnic, ce mai are de asteptat; Comarnic – Predeal, singurul sigur pana acum; Predeal – Brasov, pentru care inca se negociaza cu un consortiu israelian format din Ashtrom si Roichmann J.V.
· 30 de companii si-au exprimat interesul pentru autostrada, doar patru depunand oferte ferme. De realizarea tronsonului Comarnic – Predeal au fost interesate 11 firme, dar numai francezii de la Vinci au depus o oferta.
· Negocierile au durat doi ani, iar constructia, care ar trebui sa inceapa in 2005, va dura pana in 2009.
· Sectiunea dintre Comarnic si Predeal va avea 37 de kilometri, trei puncte de acces (la Comarnic, Sinaia si Predeal), patru tuneluri, din care unul de 2,7 kilometri, si 39 de poduri, pasaje si viaducte.
· Costul acestui segment va fi de 379,3 milioane de euro, la care se adauga 100,7 milioane de euro, care reprezinta, potrivit ministrului Miron Mitrea, „costul avizelor necesare si al managementului financiar”.
