Proiectul unuia dintre cele mai importante drumuri de mare viteză pentru zona Capitalei începe să prindă contur, conform declarațiilor făcute de directorul general al CNIR, Gabriel Budescu. Este vorba despre cel care va lega Bucureștiul de Giurgiu și pe care se va putea circula intens în drumul spre Grecia sau Bulgaria.
Autostrada de la București la Giurgiu prinde contur
Caietul de sarcini pentru Autostrada/Drum Expres București-Giurgiu (etapa studiului de fezabilitate) va fi lansat în consultare publică săptămâna viitoare, a declarat duminică directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, într-un interviu pentru Radio România Actualități.
Gabriel Budescu spune că proiectul va fi promovat în perioada imediat următoare, deoarece se pregătește și documentația pentru un nou pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse. De la Giurgiu, această legătură modernă va ajunge până la Autostrada A0 București Sud sau chiar până la Autostrada A1 București-Pitești și A2 – Autostrada Soarelui.
„Vom realiza o analiză multicriterială, luând în calcul mai multe scenarii de traseu, cel puțin 5 variante, inclusiv conexiunea cu viitorul Drum de mare viteză București-Alexandria, cu A1 București-Pitești și A2 București-Constanța, pentru a identifica cea mai bună soluție din punct de vedere tehnic și financiar, ” a declarat Gabriel Budescu.
Acesta precizează că profilul drumului, Autostradă sau Drum Expres, va fi stabilit în urma Studiului de Fezabilitate. Dacă datele de trafic de perspectivă indică necesitatea unei autostrăzi, se va opta direct pentru această soluție.
Totodată, pe lângă soluțiile inovatoare precum modelarea 3D Building Information Modelling (BIM), proiectantul va prezenta o analiză referitoare la materialele de construcții, fie din import, fie din producție internă.
Construită cu materiale produse în România
Budescu spune că în ceea ce privește structurile și soluțiile tehnice, se va solicita în caietul de sarcini o analiză pentru utilizarea materialelor de construcții din import sau din producție internă. Astfel, este foarte important să se decidă dacă se va construi drumul din beton, cimentul fiind produs în România, sau din bitum, care este importat. Săptămâna viitoare, acest caiet de sarcini pentru Drumul de mare viteză București-Giurgiu va fi lansat în dezbatere publică, tocmai pentru că au fost incluse aceste elemente de noutate și se dorește un feedback din partea pieței înainte de lansarea licitației în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), conform declarațiilor lui Gabriel Budescu.
Drumul de mare viteză București-Giurgiu este un proiect propriu al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), iar studiul de fezabilitate va avea o durată estimată între 18 și 24 de luni.
CNIR se ocupă de proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier în conformitate cu necesitățile de deplasare ale cetățenilor și de circulație a mărfurilor în condiții de siguranță, asigurând timpi de deplasare comparabili cu cei din Uniunea Europeană și confort în trafic. Înființarea CNIR conduce la dezvoltarea pe termen lung a rețelei transeuropene de transport (TEN-T), esențială pentru funcționarea optimă a pieței interne comunitare și pentru realizarea obiectivelor strategiei europene privind creșterea economică.