Şase mari proiecte destinate transformării Dunării într-un culoar de transport paneuropean se află în stand by. După modelul deja consacrat al autostrăzilor, lucrările au început cu amânări şi contestaţii.
La sfârşitul lunii aprile, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a anunţat începerea lucrărilor la unul dintre cele mai importante proiecte pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre. În valoare de 46 milioane de euro, contractul de lucrări pentru zona cuprinsă între Călăraşi şi Brăila a fost câştigat de un consorţiu care include trei companii din Constanţa (Interconstruct, Canal Services şi G & G România) şi una din Galaţi (Superquatro Grup). Conform proiectului, acest consorţiu va trebui să execute în 31 de luni un şenal navigabil pe tot parcursul anului, cu o adâncime minimă de 2,5 metri şi o lăţime de 150-180 metri. „Este foarte important pentru noi să readucem traficul fluvial pe braţul principal. În acest moment, devierea pe braţul Borcea lungeşte distanţa cu peste 100 km şi este navigabilă doar 160 de zile pe an“, a declarat pentru Capital Dumitru Dorian, director căi navigabile la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ). Conform acestuia, asigurarea unui şenal navigabil permanent pe cursul principal va reduce substanţial costurile de transport şi va asigura apa necesară răcirii reactoarelor centralei de la Cernavodă.
Zeci de milioane euro în aşteptare
Primul proiect intrat în faza de execuţie a demarat în mai 2008, după ce a fost amânat luni bune din cauza unui adevărat război al contestaţiilor între firmele participante. Din cauza acestor amânări, apărările de maluri pe canalul Sulina vor fi încheiate abia în 2011, lucrarea, în valoare de 24,64 milioane de euro, fiind asigurată de Reinhold Meister GmbH. Din 2005 până acum, aproape 10 milioane de euro au fost cheltuite pentru siguranţa navigaţiei. Conform oficialilor MTI, în acest scop au fost achiziţionate trei nave specializate în valoare de 5,1 milioane de euro şi a fost implementat sistemul RoRIS (Romanian River Information Services), care a costat alte 4,5 milioane euro.
Pe lângă lucrările deja adjudecate, în perioada următoare se vor lansa licitaţii pentru alte sectoare ale Dunării. Pentru cel mai important dintre acestea – sectorul româno-bulgar, în lungime de peste 470 km – studiul de fezabilitate va fi încheiat până la sfârşitul anului, urmând ca pe parcursul anului 2010 să se desfăşoare procedurile de licitaţie. Conform oficialilor MTI, „se estimează că lucrările hidrotehnice se vor desfăşura în perioada 2010 – 2013 şi vor avea o valoare de aproximativ 120 milioane euro”. Alte 134 milioane euro vor fi alocate de partea bulgară. Firmele româneşti interesate vor putea licita încă din acest an şi pentru extinderea reţelelor de telecomunicaţii pe canalele Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari, proiect în valoare de 15 milioane de euro, precum şi pentru reabilitarea porturilor de pe Dunăre. Acest ultim proiect va fi realizat din fonduri structurale.
Lipsă de fonduri
Pentru alte zone care necesită lucrări urgente, MTI nu a reuşit să găsească surse de finanţare. Lucrările pentru modernizarea echipamentelor celor patru ecluze de la Cernavodă, Agigea, Ovidiu şi Năvodari nu sunt eligibile pentru finanţare externă şi nici nu pot fi susţinute de buget. De asemenea, întreţinerea celor două canale construite înainte de 1990, care riscă să fie obturate de aluviuni, este realizată în limita a un milion de euro anual, bani total insuficienţi.
Conform ministrului Berceanu, în 2014, „autostrada paneuropeană Dunărea”, care acum este utilizată la doar 10%-15% din potenţial, ar putea ajunge la adevărata ei capacitate, însă ritmul lent de finalizare al licitaţiilor şi lipsa fondurilor pot întârzia cu ani buni aceste proiecte. Şi preşedintele Băsescu admite că Dunărea este subvalorificată: „Dacă pe Rin, care are un sector navigabil de 700 km, se transportă anual peste 350 de milioane de tone, pe Dunăre, care are un sector navigabil de 2.200 km, se transportă 60-70 de milioane de tone.
Sperăm ca din 2014 să avem pe sectorul român al Dunării o navigaţie fluentă pe toată perioada anului.
Radu Berceanu, ministrul transporturilor
Condiţii greu de îndeplinit
STRICTEȚE Cea mai grea încercare depăşită de firmele care au câştigat licitaţii până în prezent a fost îndeplinirea condiţiilor din caietul de sarcini. „A fost foarte greu pentru noi. Am negociat patru luni şi am avut nevoie de garanţii bancare importante pentru a putea accede la acest proiect finanţat şi din bani europeni”, a declarat Gabriela Nancea, directorul economic al companiei G & G România. În opinia acesteia, va fi dificil ca firma pe care o reprezintă să mai poată participa în curând la o altă licitaţie. De asemenea, directorul căi navigabile de la AFDJ, Dumitru Dorian, ne-a declarat că experienţa în domeniu şi preţul redus sunt elementele care pot face diferenţa între învingători şi învinşi la licitaţii.
Primii câştigători
FIRME Consorţiul care a reuşit să acceadă în acest an la lucrările finanţate din fonduri ISPA şi de la bugetul de stat, în valoare totală de 46 milioane euro, are în componenţă trei firme din Constanţa şi una din Galaţi, ale căror cifre de afaceri cumulate depăşesc 107 milioane de lei, profitul fiind de peste 6,7 milioane. Companiile Interconstruct SRL şi G & G România au un acţionar comun, Andrea Cristina Căciuloiu, soţia fostului lider al PNL Constanţa, Gabriel Căciuloiu. În afară de aceasta, în acţionariatul Interconstruct deţine 50% şi Aurelian Ceauş, iar la G & G România, 13% din acţiuni sunt deţinute de Bogdan Clincu, şi alte 36% de Vlad Gabriel Căciuloiu, în vârstă de doar 16 ani, care a moştenit pachetul după decesul tatălui său. Interconstruct este o companie specializată în lucrări de geniu şi construcţii, care are deja în portofoliu lucrări hidrotehnice importante, iar G & G România are ca principal obiect de activitate intermedierile în comerţul cu material lemnos.
