Autostrada București-Giurgiu: Integrarea strategică în Coridorul de Transport (TEN-T Core)

Construirea unei autostrăzi care leagă România de Bulgaria va aduce multiple avantaje, deoarece aceasta face parte din obiectivul strategic al Coridorului de Transport (TEN-T Core).

Variantele analizate de CNIR pentru punctul de plecare al drumului de mare viteză București-Giurgiu includ Autostrada București-Alexandria (A6) cu profil de 3 benzi/sens până la Ghimpați și Drumul Radial 10 București-Măgurele.

Aceste proiecte sunt parte din obiectivul strategic al Coridorului de Transport (TEN-T Core) și vor reprezenta primele proiecte noi ale Companiei Naționale de Investiții Rutiere.

Licitația pentru studiul de fezabilitate este planificată să fie lansată până la finalul anului.

Autostrada București – Alexandria este una dintre opțiunile pentru traseul A5 București-Giurgiu, situată în zona Ghimpați, la kilometrul 12.

Decizia finală privind profilul drumului, fie autostradă fie drum expres, va fi determinată de o analiză multicriterială, dar având în vedere volumul de trafic, se estimează că va fi aleasă varianta autostrăzii. În același timp, analiza va fundamenta aliniamentul traseului selectat.

În prima etapă a analizei multicriteriale, Faza 1, se vor evalua patru sau cinci variante de traseu.

Variantele de traseu pentru autostrada/drumul expres București-Giurgiu

Fiecare variantă de traseu va lua în considerare constrângerile locale, autorizațiile de construcție deja acordate, infrastructura de utilități existentă și investițiile efectuate de autoritățile locale.

Două opțiuni cele mai promițătoare vor fi selectate pe baza costului estimat și a volumului de trafic.

În cadrul evaluării se va analiza și traseul București-Ghimpați-Giurgiu, având în vedere posibilitatea conectării la Autostrada București-Sud (A0), care probabil va continua ca Drum Expres Măgurele, actualmente în faza de studiu de fezabilitate. Va fi aleasă varianta de traseu optimă.

În cazul variantei București-Ghimpați, împreună cu colegii de la CNAIR, am propus un profil cu 3 benzi pe sens, dat fiind că toate nodurile includ deja această a treia bandă, considerată avantajoasă pentru traseul București-Giurgiu, dar este necesară o justificare solidă.

Directorul CNIR, Gabriel Budescu, a explicat că între București și Giurgiu se află zona protejată Comana, sit Natura 2000, care trebuie ocolită conform analizelor lor.

El a menționat că aceasta ar fi una dintre variantele de traseu. Toate opțiunile vor fi supuse analizei la Ministerul Transporturilor și la CESTRIN în cadrul Modelului Național de Transport, unde se vor realiza simulări de trafic.

„Între București și Giurgiu este zona protejată Comana, sit Natura 2000, zonă care trebuie ocolită. Din analizele noastre, aceasta ar fi una dintre variantele de traseu. Toate aceste variante vor fi analizate la Ministerul Transporturilor și CESTRIN în cadrul Modelului Național de Transport, acolo se vor face simulări de trafic. „, a declarat Directorul CNIR, Gabriel Budescu.

În ceea ce privește finanțarea pentru autostrada/drumul expres București-Giurgiu, CNIR va solicita proiectantului să includă și să analizeze posibilitatea de finanțare prin parteneriat public-privat.

Toate variantele de finanțare, inclusiv fonduri europene, fonduri de la bugetul de stat și parteneriate public-privat, vor fi prezentate Ministerului Transporturilor pentru evaluare.