Din 2004, când PSD a decis să înceapă autostrada în câmp, lângă Cluj, şi până acum, când se munceşte la foc continuu ca să se taie panglica la primii 42 de kilometri promişi de guvernanţi, autostrada Transilvania a fost subiect de promisiuni la fiecare campanie electorală. Oficial, lucrările la Autostrada Transilvania au început în vecinătatea satului Valişoara de lângă Cluj în data de 16 iunie 2004. Adică la jumătatea traseului, în câmp, şi nu la un capăt, adică
Din 2004, când PSD a decis să înceapă autostrada în câmp, lângă Cluj, şi până acum, când se munceşte la foc continuu ca să se taie panglica la primii 42 de kilometri promişi de guvernanţi, autostrada Transilvania a fost subiect de promisiuni la fiecare campanie electorală.
Oficial, lucrările la Autostrada Transilvania au început în vecinătatea satului Valişoara de lângă Cluj în data de 16 iunie 2004. Adică la jumătatea traseului, în câmp, şi nu la un capăt, adică la Oradea sau, eventual, la Braşov. La acea vreme, evenimentul a fost folosit în scop electoral de fostul premier Adrian Năstase, care a inaugurat şantierul autostrăzii, alături de Ioan Rus, liderul „Grupului de la Cluj”, candidatul pentru primăria Cluj-Napoca împtoriva actualului premier interimar Emil Boc.
Deşi lucrările efective au început abia în luna septembrie a aceluiaşi an, momentul festiv a fost ales exact între cele două tururi de scrutin pentru Primăria Cluj-Napoca. Ulterior, după ce PSD a pierdut alegerile la preşedinţia României şi la Primăria Cluj-Napoca, Autostrada Transilvania a fost obiectul de promovare a imaginii noii puteri.
Încă din campania electorală trecută, Traian Băsescu a abordat tema Bechtel, destul de sensibilă pentru opinia publică. „Americanii şi-au luat fără licitaţie un contract de multe miliarde de dolari cu Bechtel”, spunea, în octombrie 2004, pe atunci candidatul Traian Băsescu, după mai multe acuze la adresa Occidentului, cea mai cunoscută fiind „tainul” pe care şi l-ar fi luat francezii de la noi: contractul ulterior rupt, cu Vinci pentru autostrada de pe Valea Prahovei.
Imediat după ce Alianţa D.A. a preluat puterea, una dintre primele acţiuni a noii puteri a fost renegocierea contractului cu firma americană. Din păcate, în tot anul 2005, ministrul PD-ist al Transporturilor de atunci, Gheorghe Dobre, a negociat şi renegociat cu americani, dar a obţinut foarte puţin, iar lucrările au fost oprite pe toată perioada discuţiilor.
Nici Ludovic Orban nu a stat deoparte de Autostrada Transilvania. În noiembrie 2007, cu două zile înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, Orban a comandat asfaltarea primilor metri de autostradă. Pentru că scrutinul bătea la uşă, asfaltarea s-a făcut la o temperatură sub cea standard şi la o oră târzie, pentru că ministrul Transporturilor din cabinetul Călin Popescu Tăriceanu întârziase. Orban promitea atunci finalizarea tronsonului Turda – Gilău în toamna lui 2008.
A venit campania electorală prezidenţială de anul acesta şi, după un mandat în care s-a reuşit doar finalizarea lucrărilor pe Bucureşti – Cernavodă şi câţiva kilometri de centură cu profil de autostradă, la Piteşti, tema Bechtel a fost adusă pusă din nou pe masă. Încă din vară ministrul Radu Berceanu a promis în decembrie că românii vor putea merge pe primul asfalt turnat de Bechtel, între Turda şi Gilău, pe unul dintre cele opt tronsoane ale şoselei. Premierul Emil Boc şi-a anunţat deja prezenţa la evenimentul programat pe 1 decembrie, eveniment de la care prezindenţiabilul Traian Băsescu nu va lipsi, mai mult ca sigur.
Asta după ce înaintea precedentei campanie, cea din 2008 pentru legislative, liberalul Dorin Debucean, şeful de atunci al Companiei pentru Autostrăzi promitea, pentru momentul decembrie 2009 nu un tronson, ci două: Turda – Gilău şi Suplacu de Barcău-Borş, adică, însumat, 116 km. Totuşi, Debucean a admis atunci că, deşi cele două tronsoane vor fi asfaltate până în decembrie 2009, nu se va putea circula pe ambele.