În următorii şase ani, Romånia ar trebui să cheltuiască pentru construcţia şi întreţinerea reţelelor rutiere şi feroviare circa 25 de miliarde de euro.
Pentru construcţia de autostrăzi sunt necesare, pånă în 2013, fonduri de 13 miliarde de euro, pentru întreţinerea reţelei de drumuri, alte 11 miliarde, iar pentru reţeaua feroviară încă 1,2 miliarde. Aceste cifre rezultă din documentele elaborate de Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). Cu toate acestea, la nivelul anului 2007, investiţiile avånd ca sursă bugetul de stat au fost aproape insignifiante. De exemplu, pentru autostrăzi, finanţarea asigurată de la buget a fost, conform CNADNR, de numai 0,081 miliarde de euro, adică nu mai mult de 4% din necesar, iar sursa de fonduri pentru cele 600.000 de euro necesare monitorizării video a autostrăzii A2, Bucureşti – Constanţa nu a fost încă identificată. „Sperăm ca la rectificarea bugetară să primim banii şi să lansăm anunţul de participare. Momentan, am lansat doar anunţul de intenţie, care nu se materializează neapărat“, a declarat Ecaterina Munteanu, directorul direcţiei comerciale a CNADNR.
În aceste condiţii, este cert că niciunul dintre proiectele măreţe ale autorităţilor nu are şanse reale de a fi dus la bun sfårşit în termenul propus. Chiar dacă ministrul finanţelor, Varujan Vosganian, anunţa recent că „oferta minimală a Ministerului Economiei şi Finanţelor pentru ministere şi autorităţi locale, exclusiv de la bugetul de stat, trebuie să fie de 20 miliarde euro pånă în 2013 pentru proiectele de infrastructură rutieră şi feroviară“. Socoteala ministrului, care susţine că bugetul trebuie să asigure suma menţionată, face abstracţie de cel mai important lucru: banii nu există. Un calcul simplu arată că cele 20-25 de miliarde de euro necesare reprezintă mai mult decåt veniturile bugetare pe 2007 (15 miliarde de euro) sau circa o cincime din produsul intern brut al Romåniei în acelaşi an. Dacă estimăm şi faptul că veniturile la bugetul de stat vor avea, în următorii şase ani, o valoare totală de circa 90-100 miliarde de euro, rezultă că Romånia va trebui să cheltuiască, în aceeaşi perioadă, circa un sfert din suma colectată numai pentru infrastructura rutieră şi feroviară.
Concesionarea, singura soluţie
Într-un document al CNADNR, care prezintă situaţia privind fondurile necesare pentru construcţia de autostrăzi în perioada 2007 – 2013, se menţionează că Romånia trebuie să investească aproape două miliarde de euro anual pentru a atinge obiectivele propuse. E drept că nu toţi banii ar trebui să aibă ca sursă bugetul. Oficialii companiei de autostrăzi menţionează că deficitul estimat pentru întregul program de autostrăzi, în valoare de 9,62 de miliarde de euro, ar putea fi asigurat din surse extrabugetare, concesionarea unor secţiuni de autostradă şi împrumuturi. De altfel, ideea concesionării pare a fi tot mai des enunţată de autorităţi ca soluţie optimă pentru finanţarea primelor secţiuni care au fost propuse de CNADNR: Sibiu – Piteşti, Braşov – Ploieşti, Ploieşti – Focşani, dar şi viitoarea centură a Capitalei. Ministrul transporturilor, Ludovic Orban, vede concesionarea ca singura soluţie a unei finanţări suficiente pentru infrastructură. „În decizia de realizare a autostrăzilor prin intermediul contractelor de concesionare, nu am avut prea multă libertate. Fără concesionări, Romånia nu îşi poate dezvolta în următorii şase-şapte ani structura de autostrăzi“, consideră ministrul.
Chiar şi primul-ministru Tăriceanu a devenit brusc interesat de dezvoltarea infrastructurii, mai ales după ce Mercedes a ales Ungaria pentru uzina sa în detrimentul Romåniei, motivånd lipsa unei infrastructuri adecvate. „Accentul, în anul 2009, va trebui pus pe infrastructură, pentru că dezvoltarea economică poate fi încetinită din cauza unei infrastructuri necorespunzătoare“, consideră şeful Guvernului. Prin urmare, în lipsa unor fonduri suficiente de la buget, lucru deja previzibil, şi a contractării unor împrumuturi greu de acoperit în timp, singura soluţie pentru ca ţara noastră să ajungă la cei aproximativ 2.000 de km de autostradă programaţi pentru anul 2013 este concesionarea unor tronsoane. Rămåne de văzut cåt de profitabilă va părea această soluţie pentru constructorii sau dezvoltatorii unor astfel de proiecte, mai ales că Orban susţine că „rambursarea investiţiilor urmează să se facă, în 20-30 de ani, fie prin intermediul unei taxe pe autostradă, fie de la buget“. Ministrul consideră şi că, în cazul rambursării investiţiilor de la buget, nu i se pare normal ca toţi romånii să plătească pentru cei care folosesc o autostradă.
Înca 600 de mil. EURO
RECTIFICARE Ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a solicitat o sumă de 600 de milioane de euro pentru viitoarea rectificare bugetară. Principalele obiective avute în vedere pentru această finanţare sunt investiţiile în infrastructura rutieră de mare viteză şi cea feroviară. O parte din aceşti bani va fi folosită pentru „proiectele privind unele centuri. Spre exemplu, lărgirea la patru benzi a centurii existente a Bucureştiului“. Rectificarea bugetară va fi dezbătută de Guvern după ce preşedintele Băsescu va promulga legea de abilitare a executivului de a emite ordonanţe de urgenţă pe perioada vacanţei parlamente.
700 de milioane de lei anual este suma pe care Ministerul Transporturilor o va solicita Finanţelor, pånă în 2020, pentru întreţinerea infrastructurii feroviare
LUNGUL DRUM CATRE EUROPA
Conform documentelor CNADNR, pånă în 2013, Romånia ar trebui să aibă în exploatare 1.767 km de autostradă, în acelaşi an urmånd să fie în pregătire sectorul Focşani – Albiţa, în lungime de 155 km. Chiar şi ministrul transporturilor consideră aceste obiective aproape imposibil de atins.
Sursa: CNADNR
