Costurile de construcţie ale autostrăzilor ar putea scădea în următorii doi ani, a declarat, pentru capital.ro, directorul general al Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA), Cornel Marţincu.
„În prezent sunt condiţii extrem de favorabile pentru proiectele de infrastructură rutieră, pentru că piaţa imobiliară a căzut, iar resursele ar fi disponibile pentru construcţia autostrăzilor. […] Piaţa construcţiilor a avut în ultimii ani o expansiune care a dus la creşterea preţului. […] Deci ar fi de aşteptat ca în anii următori, cel puţin un an, doi, preţurile la autostrăzi să scadă”, a spus directorul IPTANA.
De ce sunt costurile mari
Potrivit lui Cornel Marţincu, în orice zonă unde a apărut un proiect de infrastructură de transport rutier, preţurile materialelor de construcţii au explodat. „Deşi furnizorii livrează materialele către autostradă, ei sunt cei care livrează şi către alte proiecte din zonele respective, iar capacitatea lor devine depăşită, ducând la o explozie a preţului”, a spus directorul IPTANA.
Drept urmare, preţul creşte foarte mult, întrucât companiile de construcţii care au nevoie de piatră sunt dispuse să plătească oricât, pentru a respecta termenele contractuale. „În felul acesta s-a produs în ultimii ani o escaladare a preţurilor materialelor de construcţie. […] Este un lucru care s-a întâmplat şi se întâmplă frecvent, la toate proiectele pe care le avem în România”, a spus Marţincu.
Un proiect mai complex, preţuri mai mari
Pe de altă parte, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că în costurile de construcţie trebuie luate în considerare şi problemele legate de sol şi subsol, dar mai ales cele de proiectare. „Dacă ruta este foarte intersectată de drumuri laterale, sau se doresc foarte multe intrări şi foarte multe ieşiri, chiar dacă solul e foarte bun, preţul creşte foarte mult”, a explicat Berceanu.
Şeful IPTANA este de părere că, dacă pentru expropieri s-au mai găsit soluţii, rămâne problema relocării utilităţilor, care aduce la rândul său costuri suplimentare greu de suportat. Cornel Marţincu a explicat că în acest caz, cea mai mare vină o au administraţiile locale, care doresc ca autostrăzile să treacă cât mai aproape de localităţile lor.
„Aşa, creşte şi costul, creşte şi timpul necesar pentru relocarea utilităţilor şi în acelaşi timp, oamenii nu înţeleg că de fapt, o autostradă trebuie să fie cât mai departe de ei”, a punctat şeful Institutului de Proiectare.
Costurile medii în România
Marţincu este de părere că dacă se pune problema unei reţele de 2.000 de kilometri de autostrăzi în România, acest lucru ar însemna costuri de peste 20 de miliarde de euro.
„Costurile autostrăzilor, în condiţiile medii din România, unde vorbim mai mult de deal şi munte, se cifrează undeva în jur de 10 milioane de euro pe kilometru. Însă în zonele de munte costurile pot creşte foarte mult din cauza viaductelor şi a altor lucrări necesare”, a spus reprezentantul IPTANA.
De asemenea, ministrul Radu Berceanu a apreciat că în medie, preţul unui kilometru de autostradă se situează în jurul sumei de 10 milioane de euro.
Berceanu a subliniat însă că unele porţiuni de autostradă pot ajunge valori mult mai mari, chiar de 30 sau 40 de milioane de euro, în funcţie de complexitatea lucrărilor. Ministrul a menţionat că pe lângă achiziţionarea terenului şi relocarea utilităţilor mai este vorba şi de lucrări de arheologie, probleme legate de mediu şi chiar TVA.
Bechtel în România
Conform informaţiilor de pe site-ul companiei americane Bechtel, construcţia unui kilometru din Autostrada Transilvania costă 5,30 milioane de dolari. Lungimea totală a autostrăzii este de 415 kilometri, între Braşov şi Oradea, aceasta fiind împărţită în opt secţiuni. Termenul de finalizare este 2013, iar lucrările au început în anul 2004.
Autostrada Transilvania va avea cate două benzi pe sens, va trece peste 300 de poduri, pe sub 73 de pasarele şi va avea 19 joncţiuni. Nu există însă nici o garanţie că preţul de 2,2 miliarde de euro, convenit în 2004 va fi cel final, existând chiar ţi declaraţii oficiale cum că s-ar putea ajunge la opt miliarde de euro.
Bechtel în Albania şi Croaţia
Preţul unui kilometru din autostrada ce uneşte oraşele Rfeshen şi Kalimash din Albania este de 8,77 milioane de dolari. Lungimea totală a autostrăzii în cauză este de 61 de kilometri. Lucrările au început în 2006 şi au fost programate pentru finalizare în acest an. Autostrada din Albania are de asemenea două benzi pe sens, însă va trece prin 5,5 kilometri de tunel dublu şi peste 27 de tuneluri într-o regiune stâncoasă.
În schimb, preţul unui kilometru din autostrada pe care Bechtel ar fi trebuit să o construiască în Croaţia ar fi ajuns la circa 2,17 milioane de dolari, conform planurilor de construcţie.Autorităţile croate au abandonat însă acest plan după o serie de acuzaţii de corupţie la nivel înalt.
Autostradă la câmpie în România
Conform proiectului autostrăzii Cernavodă – Constanţa, un kilometru de autostradă ar costa 9,85 milioane de euro fătă TVA. Astfel, tronsonul cu o lungime de circa 50 de kilometri va costa în jur de 500 de milioane de euro.
Totuşi, tronsonul Drajna – Feteşti, care are o lungime de 37 de kilometri şi a fost deschis circulaţiei în primăvara anului 2007, a costat aproximativ 67 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un cost de 1,81 milioane de euro pe kilometru. Media de circa 2 mil. de euro pe kilometru de autostradă se păstrează şi la celelalte tronsoane construite după 1990: Bucureşti – Fundulea (1,53 mil. euro/km), Fundulea – Lehliu (2,32 mil. euro/km), Lehliu – Drajna (2 mil. euro/km).
La câmpie, în Ungaria
Pe de altă parte, preţul mediu al unui kilometru de autostradă constrtuită în urmă cu 3 ani în Ungaria s-a ridicat la circa 13,3 milioane de euro. Totuşi, circa o treime din costul mediu s-a datorat unui pod peste Dunăre şi a unui viaduct în apropierea lacului Balaton.
Altfel spus, excluzând din ecuaţie costurile celor două poduri (421 milioane de euro în total – n.r.), şi lungimea acestora (3,54 kilometri împreună – n.r.), preţul mediu al unui kilometru de autostradă ar ajunge la 9,94 milioane de euro în Ungaria.