Autostrăzile și căile ferate, desenate în Masterplan, costă minimum 33 mld. euro

Guvernul tehnocrat și noul ministru al Transporturilor, Sorin Bușe, au reușit performanța de a-l depăşi pe Dan Şova, rămas celebru pentru creionarea de autostrăzi pe harta României, înmulțind numărul acestora de la 8 la 11.

Performanța Guvernului condus de Dacian Cioloș a fost realizată printr-o metodă destul de simplă. Ministerul Transporturilor a spart mai multe autostrăzi din vechiul Masterplan General de Transport al României în bucăți mai mici astfel rezultând pe hârtie  un număr mai mare de șosele cu patru benzi. Cu toate că guvernele politice precedente anterioare şi-au dat acordul ca Masterplanul General de Transport al României să fie respectat indiferent de cine va deține puterea până la finalizarea proiectelor ce sunt cuprinse în „biblia pe transporturi“, chiar tehnocratii lui Dacian Cioloş demonstrează că documentul fundamental pentru infrastructura României poate fi schimbat din temelie cu o simplă hotărâre de guvern.

Cu doar câteva săptămâni de mandat rămase, miniștrii din guvernul Cioloș își permit să stabilească ținte aparent irealizabile în România pentru următoarele guvernări. Conform Masterplanului General de Transport al României adoptat de Guvernul Cioloș, în10 ani, în România ar trebui să fie finalizați mai mulţi kilometri de autostradă decât s-au construit în ultimii 26 de ani.
Dacă până în prezent avem puțin peste 700 km de autostradă, în masterplanul gândit de noul ministru al Transporturilor, România ar trebui să ajungă, în 2026, la aproape 2.000 km de șosea cu patru benzi. Pe lista de autostrăzi sunt enumerate 11 proiecte pentru construcția a 1.216 km de șosea cu patru benzi. Cele 11 autostrăzi care împânzesc România costă circa 13,28 miliarde euro, respectiv aproximativ 10,8 milioane euro/km, iar perioada de implementare a proiectelor este 2016-2026.

Drumuri expres pe hârtie

Guvernul Cioloş, prin noul masterplan de transporturi, în esență doar un plan pe hârtie, crede că rezolvă chiar şi disputele sau neclaritățile din administrația locală prin construcția a 19 drumuri expres. Spre exemplu, lărgirea Centurii Sud a Capitalei, pentru care Primăria Municipiului București și administrațiile locale din Ilfov se contrazic în privința exproprierilor și autorizațiilor pe mai multe porțiuni, este realizată din pix de conducerea Ministerului Transporturilor, care dă gata cea mai importantă şosea a Capitalei în doar doi ani. Dacă în Masterplanul întocmit în mandatul fostului ministru Ioan Rus erau 13 proiecte de drum expres, acum au apărut 19 idei de șosea lărgită la patru benzi care străbat țara. Aceste proiecte prezentate în masterplan vor fi implementate în perioada 2016-2030. Astfel, Ministerul Transporturilor a estimat că aproximativ1.865 km de drum expres vor costa puțin peste 10 miliarde de euro, respectiv 5,36 milioane euro pe kilometru.

Constanța-Mangalia, cale ferată fără importanță pentru tehnocrați

Ministerul Transporturilor stă bine și la desenat căi ferate pe care trenurile să circule cu viteza de 160 km/h. Până atunci, trenurile de marfă parcurg un traseu de circa de 300 km, cu o viteză de nici 6 km/h. În viziunea Guvernului Cioloș, în țara noastră, în 20 ani, ar trebui să se circule cu trenuri de mare viteză pe toate rutele feroviare principale. În masterplanul privind modernizarea infrastructurii feroviare, linia de cale ferată Constanța-Mangalia, cel mai important tronson turistic din România nu este inclus de Ministerul Transporturilor nici măcar pe lista priorităților ce vor fi gata până în anul 2018. Potrivit planificărilor Ministerul Transporturilor, suntem „condamnați“ încă mulți ani să parcurgem distanța dintre Mangalia și Constanța în două ore, în contextul în care distanța este de circa 40 km. Chiar dacă majoritatea minelor din Valea Jiului s-au închis, trei din cele cinci linii aflate pe lista proiectelor de căi ferate cu valoare economică urgentă sunt în zona Târgu Jiu-Petroșani. Masterplanul de transport include 25 de linii de cale ferată ce urmează a fi modernizate, iar valoarea proiectelor este de circa 10 miliarde euro.

„Nu se precizează clar sursele de finanțare“

Președintele Comitetului Director al Organizaţiei Patronale a Societăţilor Feroviare Private din România, Valentin Dorobanțu ne-a explicat că în masterplanul de transport nu sunt precizate sursele de finanțare. „Pentru toate proiectele feroviare incluse în document nu se precizează surse clare de finanțare și termene de implementare. În document se precizează doar unitatea de implementare. Trebuie să existe o strategie clară de implementare. Operatorii privați nu au cum să-și stabilească proiectele de investiții pe termen mediu și lung pentru că nu se știe exact când urmează să fie implementate proiectele și care sunt resursele financiare disponibile. Funcția scor decizională se va baza pe analiza multicriterială, a proiectului, care va include criteriul de performanță economică (rata internă de rentabilitate) prin raportare la întregul portofoliu de intervenții identificat pentru sectorul feroviar și criteriul de apartenență la rețeaua TEN-T Core“, ne-a declarat Valentin Dorobanțu. Oficialul OPSFPR a menționat că după aprobarea masterplanului, realizarea studiilor și proiectelor va dura cel putin 3-4 ani.

Sorin Bușe: "Masterplanul securizează practic construcţia a peste 6.800 de kilometri de drumuri"

Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, Masterplanul General de Transport al României. „Acest Guvern a aprobat prima strategie de transport pe care România o va avea în următorii ani. Masterplanul constituie un document strategic de planificare a investiţiilor majore ce sunt semnificative pentru obiectivele de transport. Masterplanul securizează practic construcţia a peste 6.800 de kilometri de drum, din care peste 1.500 de km de autostradă şi peste 1.300 de km de drum expres. De asemenea, securizează modernizarea a peste 5.000 de km de cale ferată, a 15 aeroporturi şi a 32 de porturi“, a spus ministrul Transporturilor. Sorin Buşe a adăugat că, pe lângă aceste proiecte de construire şi modernizare a infrastructurii, în Masterplanul General de Transport sunt prevăzute şi proiecte de îmbunătăţire a serviciilor pentru toate modurile de transport, făcând referire la achiziţionarea de material rulant nou pentru calea ferată, achiziţionarea navelor de dragaj sau intervenţie în sectorul naval a echipamentelor de siguranţă şi securitate în domeniul aerian.

Dan Costescu: "La data plecării mele din guvern,  HG era definitivată și mai avea de luat doar două avize"

Fostul ministru al Transporturilor, Dan Costescu ne-a precizat care sunt etapele importante din masterplan. „Masterplanul are două module importante. Primul modul include aspectele tehnice, incluzând datele statistice, studiile, analizele, modelele matematice, modelul național de transport și ca rezultate, listele cu proiecte prioritizate pentru fiecare mod de transport. Toate acestea se regăsesc de fapt în raportul consultantului care a fost revizuit și definitivat împreuna cu echipa MT până în aprilie 2016 și urma să fie aprobat ca strategie, fiind anexa unui HG cu articol unic“, ne-a mai explicat Costescu. Fostul ministru a precizat că, „în 07 iulie 2016 data plecării mele din guvern  HG-ul era definitivat și mai avea de luat doar două avize“. „Al doilea modul trebuie să includă aspectele legislative, metodologiile de implementare, mecanismele financiare care fac posibile transpunerea în realitate a proiectelor din primul modul, într-un mod cât mai predictibil și eficient. Numai când acest act normativ, la nivel de OUG, va fi publicat în Monitorul Oficial se va putea considera că masterplanul este aprobat și că strategia aprobată în HG nu va rămâne o simplă colecție de statistici, definiții și nume de proiecte cum a mai avut nenumarate România în ultimii 25 de ani“, a conchis Dan Costescu.