Potenţialul pieţei auto româneşti este departe de a-şi fi atins limita. În ciuda creşterilor puternice din ultimii ani, gradul de „motorizare“ al românilor este încă de două-trei ori sub media europeană. Parcul auto al României este într-o continuă expansiune. Evoluţiile spectaculoase de la an la an se întregistrează în special la categoria „autoturisme“. În 2005, parcul de autoturisme a crescut cu 140.000 de maşini, pentru ca în 2006 să urce
Potenţialul pieţei auto româneşti este departe de a-şi fi atins limita. În ciuda creşterilor puternice din ultimii ani, gradul de „motorizare“ al românilor este încă de două-trei ori sub media europeană.
Parcul auto al României este într-o continuă expansiune. Evoluţiile spectaculoase de la an la an se întregistrează în special la categoria „autoturisme“. În 2005, parcul de autoturisme a crescut cu 140.000 de maşini, pentru ca în 2006 să urce şi mai mult, cu peste 165.000 de unităţi. Cifrele din statistici reprezintă diferenţa dintre înmatriculările noi şi radieri. Într-un top al judeţelor, în care este introdus şi Bucureştiul, Capitala este pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de autoturisme la mia de locuitori. Este urmată de Sibiu, Braşov, Constanţa şi Timiş. La finele clasamentului se află judeţul Vaslui, care are de cinci ori şi jumătate mai puţine maşini la mia de locuitori faţă de primul clasat.
Cele mai multe motociclete sunt tot în Capitală. Urmează judeţele Harghita, Covasna, Mureş şi Timiş, iar pe ultimele locuri sunt Olt, Dolj, Botoşani şi Teleorman. Cât priveşte „autovehiculele mari“, adică autobuzele, microbuzele, automobilele mixte, autoutilitarele, autospecialele şi autospecializatele, Bucureştiul este urmat în top de Caraş-Severin, Gorj, Cluj şi Timiş. Ultimul clasat este judeţul Ilfov şi tot la finalul clasamentului sunt trei judeţe din Moldova: Botoşani, Vaslui şi Neamţ.
În judeţul Timiş, circulă cele mai multe scutere
Judeţul Timiş „stă“ cel mai bine la numărul de scutere. Este secondat, dar la distanţă apreciabilă, de Alba, Mureş, Vrancea şi Sibiu. Capitala este abia pe locul şase. Deloc ataşaţi de acest mijloc de transport sunt vasluienii.
„O concluzie a acestui studiu ar fi că există o congruenţă aproape perfectă cu gradul de bogăţie. Pe de o parte este Bucureştiul, dar sunt şi judeţele despre care se ştie că stau cel mai bine. La polul celălalt sunt judeţele cele mai sărace“, ne-a explicat analistul economic Ilie Şerbănescu. Potrivit acestuia, o situaţie aparte este în cazul motocicletelor: „Cultura motocicletei, cu tot ceea ce implică aceasta, nu a ajuns încă în România. Ea răzbate la nivel de Bucureşti, că aici sunt îmbogăţiţii, şi mai ales, odraslele acestora, dar are o conotaţie culturală în judeţele unde populaţia majoritară este de origine maghiară. Acolo, motocicleta poate fi folosită şi ca mijloc de deplasare, şi ca mijloc de a petrece timpul liber. Nu mai e o funcţie direct proporţională cu gradul de îmbogăţire. Cultura maşinii, în schimb, a pătruns peste tot“.
Informaţiile pe baza cărora a fost realizat acest studiu ne-au fost furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Reprezentanţii Poliţiei primesc, la rândul lor, informaţii de la Registrul Auto Român. DRPCIV încă mai lucrează, în paralel, cu informaţii stocate în computer şi cu cele din vechile registre. Statistica legată de numărul motocicletelor este luată exclusiv din evidenţele informatizate ale Poliţiei. Diferenţele dintre statistica din calculator şi cea din registre sunt considerabile, iar reprezentanţii DRPCIV spun că, în acest caz, datele informatizate reflectă cel mai bine realitatea. În registre apar şi motocicletele din alte vremuri, care nu mai sunt de mult în circulaţie. Cât despre scutere, în baza de date a Poliţiei apar, evident, numai cele care trebuie înmatriculate. Prin urmare, pe străzi se află mult mai multe asemenea mijloace de transport, de capacitate cilindrică mică, sub limita la care un autovehicul trebuie înmatriclulat.
Peste 200 de autovehicule la mia de români
Cert este că parcul auto al României creşte într-un ritm care se încadrează perfect în „peisajul“ din care fac parte ţările Uniunii Europene. „Din gradul de motorizare existent astăzi în România, reiese în mod evident potenţialul de creştere al pieţei autohtone de automobile. Celelalte ţări din Uniunea Europeană înregistrează cifre de 200, până la 500 de autovehicule la mia de locuitori. De aici şi necesitatea ca, din perspectiva creşterii în perioada următoare a veniturilor populaţiei, la care se adaugă o mai mare disponibilitate de finanţare, să fie încurajată, printr-un mix de politici sectoriale, achiziţia de autovehicule cât mai puţin poluante. Este ceea ce fac toate statele care au o abordare coerentă faţă de aspectele de mediu, tot mai importante la nivel mondial şi european“, ne-a declarat Marius Tudor, secretar executiv Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). România este peste limita de jos a creşterii numătului de autovehicule în Uniunea Europeană. Numai în primele 11 luni ale anului trecut, potrivit APIA, în parcul auto al României au „intrat“ 270.000 de autovehicule noi. Iar numărul de vehicule motorizate la mia de locuitori este de 225 de unităţi.
Pregătiţi parcările!
«Din gradul de motorizare existent astăzi în România, reiese în mod evident potenţialul de creştere al pieţei autohtone de automobile. Celelalte ţări din Uniunea Europeană înregistrează cifre de 200, până la 500 de autovehicule la mia de locuitori.»
Mihai Tudor, secretar executiv APIA
