Un raport al Curtii de Conturi asupra executiei bugetelor publice indica un nivel al soldului creditelor garantate si nerambursate in valoare de 2,2 miliarde dolari. Angajamentul asumat de statul roman in fata creditorilor agentilor economici echivaleaza cu un aport de aproape 200 de dolari din partea fiecarui contribuabil roman. Ani de-a randul, nici Finantele, executat in contul datoriei societatilor romanesti, nici debitorii insisi nu s-au straduit sa aduca in punga publica banii utilizati punctual de cativa beneficiari.
Saptamana trecuta, Guvernul a hotarat trecerea acestei poveri de la Ministerul Finantelor la AVAB. Cu alte cuvinte, responsabilitatea asupra recuperarii creantelor pe care statul le are asupra societatilor comerciale care au beneficiat de garantii guvernamentale a trecut in seama Autoritatii. Astfel, Guvernul poate bifa linistit in dreptul masurilor luate pentru diminuarea datoriei publice. Societati comerciale precum Azochim SA Neamt, CS Resita, World Trade Center, Contransimex SA, Oltchim, Tractorul Brasov sau Roman figureaza pe lista debitorilor MF preluati de AVAB. Doar companiile nationale au ramas in grija Ministerului Finantelor.
Decizia, concretizata printr-o ordonanta de urgenta care da unda verde acestor cesiuni de creanta, are o parte buna si una rea.
Pe de o parte, aceasta poate fi o solutie reala pentru recuperarea unor creante asupra carora Ministerul Finantelor nu si-a concentrat serios
atentia. De-a lungul anilor, statul, prin Ministerul Finantelor, si-a exercitat, uneori poate mult prea ingaduitor, functia de garant al unor imprumuturi contractate de agenti economici din Romania. A fost executat la scadenta, iar dupa procentele de recuperare a sumelor platite in contul beneficiarilor de imprumuturi se poate spune ca a ramas impasibil la povara care apasa pe datoria publica. O situatie reflectata intr-un raport al Curtii de Conturi a Romaniei indica grade anuale de recuperare de catre MF a fondurilor publice utilizate pentru executarea garantiilor guvernamentale intre 1% si 3,5%. Daca AVAB isi va exercita cu maxima seriozitate functia de recuperator de creante, prin orice metoda agreata, fie restructurarea creantei, fie vanzarea de active, pana la introducerea de plangeri penale impotriva celor care s-au sustras de la obligatiile de plata, atunci puterea exemplului poate semana teama printre rau-platnici. Este o realitate faptul ca atata vreme cat MF se lasa executat de creditorii externi (la scadenta imprumuturilor nici nu putea reactiona altfel, pentru ca statul insusi ar fi fost declarat in incapacitate de plata), fara ca apoi sa aiba grija de a se indrepta impotriva debitorilor, obtinerea de garantii din partea statului urmata de neachitarea de catre agentii economici a obligatiilor devenea o practica uzuala.
Cai pentru recuperarea creantelor au existat, dar MF le-a ocolit. Executarea silita, demararea procedurilor de faliment sau reorganizare, conversia creantelor in actiuni, oricare dintre aceste metode putea fi folosita pentru a incerca sa-si recupereze cheltuielile ocazionate de executarea garantiilor de catre creditorii externi. „Intrarea AVAB in procesul de recuperare va fi ca o sabie deasupra debitorilor”, afirma Ionel Blanculescu, seful AVAB. Blanculescu a evitat sa declare o suma care sa indice valoarea nominala a creantelor pe care le va prelua de la MF, pana la publicarea actului normativ in Monitorul Oficial, dar a precizat ca spera ca procentul de recuperare sa fie de 30 – 40%. Metodele de valorificare vor fi adoptate dupa o analiza prealabila a situatiei societatilor debitoare. AVAB va putea decide asupra vanzarii de active, poate hotari o restructurare financiara a debitelor sau instituirea administrarii speciale. „Rezultatele analizei ne vor permite sa decidem daca investitiile realizate in proportie de peste 90% merita sa fie finalizate. In acest caz, vom cauta investitori”, explica presedintele AVAB.
Pe de alta parte, a devenit o obisnuinta faptul ca, o data ce o creanta creeaza probleme unor institutii, fie in negocierile cu organismele internationale, fie in tratativele cu potentiali investitori, responsabilitatea sa fie aruncata in ograda AVAB. Asa a fost in cazul privatizarii Sidex, cand AVAB a preluat creantele societatii asupra firmelor Helitube si Tepro Iasi, asa a fost in cazul CEC – FNI, cand AVAB a trebuit sa accepte preluarea obligatiilor CEC, in cazul in care contractul de fidejusiune ar urma sa fie pus in aplicare, asa este, acum, in cazul MF, care nu va mai avea obligatia de a urmari incasarea creantelor rezultate din executarea garantiilor acordate de statul roman.
Un nou val de societati ajung la AVAB
22 de societati comerciale si societati nationale au beneficiat de banii publici, pentru achitarea datoriilor catre creditorii externi. Acesta este efectul obtinerii de garantii guvernamentale din partea statului. Ministerul Finantelor a admis sa plateasca in locul debitorilor, iar acestia au uitat sa-si mai achite banii catre stat. Procentul de executare a statului, in contul datoriilor societatilor romanesti, a crescut de la an la an. Lista societatilor debitoare sunt de notorietate, in randul rau-platnicilor, ca Roman Brasov, Tractorul Brasov, Rulmenti Brasov, CS Resita sau Sidex. Alaturi de acestea apar: World Trade Center – Sofitel, cu o creanta de peste 500 miliarde lei, Contransimex Bucuresti, cu 640 miliarde lei, Astra Arad, Arcarom, cu aproape 270 miliarde lei, Oltchim cu aproximativ 120 miliarde lei.
