multumite de acest sistem de lucru, sub aspectul volumului de munca. Barbatii vor egalitate cu femeile. Ancheta efectuata la sfarsitul anului 2003 de Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca (FEICVM) din Dublin, Irlanda, referitoare la conditiile de lucru in tarile candidate, ilustreaza faptul ca 17% din lucratorii din Uniunea Europeana isi desfasoara activitatea pe baza contractelor partiale de munca. Fenomenul a inceput sa capete amploare si in cadrul tarilor ad
multumite de acest sistem de lucru, sub aspectul volumului de munca. Barbatii vor egalitate cu femeile. Ancheta efectuata la sfarsitul anului 2003 de Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca (FEICVM) din Dublin, Irlanda, referitoare la conditiile de lucru in tarile candidate, ilustreaza faptul ca 17% din lucratorii din Uniunea Europeana isi desfasoara activitatea pe baza contractelor partiale de munca. Fenomenul a inceput sa capete amploare si in cadrul tarilor aderente sau candidate la UE (tAC 12), proportia lucratorilor care declara ca lucreaza in contract de timp partial fiind de 7%. In aceste tari, 10% din lucratori lucreaza mai putin de 30 de ore pe saptamana, fata de 16% in tarile Uniunii Europene. Diferentele intre tari, atunci cand analiza se face la toti lucratorii, sunt cuprinse intre 6% in Polonia, Ungaria si Cipru, 11% in Lituania si 13% in Malta. Daca luam in considerare numai salariatii, diferentele intre tari sunt inca si mai importante: de la 3% in Slovenia, la 14% in Malta.Diferentele tin de factorii economici conjuncturali, dar si de mentalitate. Studiile efectuate intr-o serie de tari europene, pe grupe de varsta si grad de ocupare a protagonistilor muncii temporare, au reliefat faptul ca ponderea decisiva o au segmentele de varsta de pana la 29 de ani si de peste 50 de ani. Persoanele care apeleaza in mod special la prestarea de activitati temporare sunt tinerii absolventi, somerii, persoanele lipsite de experienta, precum si cele trecute de 50 de ani. Aceste date demonstreaza ca munca temporara este utilizata nu numai ca un instrument de flexibilitate si acces la un loc de munca pentru tineri, ci si ca mod de reintegrare a muncitorilor adulti care au fost exclusi din sistemul productiv. In Franta, spre exemplu, sistemul legislativ incurajeaza munca temporara. Un astfel de lucrator poate castiga de cateva ori mai mult decat unul care are contract permanent. Foarte multi tineri prefera sa lucreze o parte din an pentru a valorifica restul timpului instruindu-se sau distrandu-se. In alte tari, care permit oamenilor sa traiasca mai mult decat decent dintr-un salariu, persoanele trecute de 50 de ani, spre exemplu, prefera sa lucreze doar patru ore pe zi sau o anumita perioada din an, in functie de nevoile organizatiei si de interesele personale. Barbatii vor sa lucreze mai putin decat femeileDatele statistice referitoare la timpul partial de lucru publicate de FEICVM inclina balanta in favoarea femeilor. Acestea prefera in mod evident munca pe termen limitat. In tarile aderente si candidate, ceva mai multe femei (9% fata de 32% in UE 15) decat barbati lucreaza in contract de timp partial. Femeile care lucreaza in contract de timp partial par mai satisfacute de volumul lor de munca decat barbatii (55% fata de 41%). Barbatii, mai mult decat femeile (13% contra 8%), ar dori la randul lor sa lucreze mai putine ore. Proportia de lucratori cu contract de timp partial este egala cu media generala in cazul functionarilor (7%) si usor inferioara mediei generale pentru lucratorii independenti (6% cu sau fara salariati). Munca temporara este evident un avantaj pentru persoanele care nu au o calificare sau pentru cei care lucreaza in agricultura, in anumite perioade ale anului. Ponderea lucratorilor cu contract de timp partial este mai ridicata la muncitorii necalificati (15%), dar si la functionarii de tip administrativ (11%). Activitatea din servicii si din sectorul vanzarilor se preteaza, de asemenea, la sistemul sezonier. Cinci sectoare utilizeaza o proportie de lucratori cu contract de timp partial mai mare decat media: este vorba de sectoare de activitati imobiliare, ale „altor servicii”, din hotelarie si restaurante, din transporturi si din comert. Doua sectoare atrag mai cu seama lucratorii de sex masculin catre contractele de timp partial: agricultura, hotelaria si restaurantele. In sens contrar, in doua sectoare proportia de femei printre lucratorii cu contract partial este mult mai ridicata decat cea a barbatilor: este vorba de sectorul activitatilor imobiliare si de intermediere financiara.In mod global, ceva mai putin de jumatate (46% in tAC, respectiv 65% in UE) din lucratorii care declara ca lucreaza cu contract de timp partial par satisfacuti de volumul lor de munca. Aspiratiile se manifesta in ambele sensuri, ceva mai putin de o treime (27% in tAC si 22% in UE) dorind sa lucreze timp mai indelungat, iar 15% (9% in UE) din acestia dorind sa lucreze mai putine ore.In Romania, activitatea cu caracter temporar a inceput sa capete contur cu destul de mare dificultate deoarece preferintele inclina pentru „angajarea pe viata”. Ponderea cea mai mare a activitatilor temporare a fost acoperita de muncitori (80%), sectorul cu cele mai multe solicitari fiind in constructii. In ultima vreme au inceput sa fie tot mai solicitati contabilii si auditorii pentru incheierile semestriale sau anuale. Reprezentantii agentiilor de munca temporara prezente in Romania duc o munca sustinuta de educare pentru aceste practici de lucru atat cu angajatorii, cat si cu angajatii. Cristina Radulescu, director executiv la Adecco Romania, pretinde, spre exemplu, ca firma este in mod cert mai avantajata financiar daca angajeaza temporari decat daca plateste pentru recrutarea unei persoane, plus faptul ca nu se mai ocupa de problemele de administrare a salariilor si carnetelor de munca. Pe de alta parte, Magdalena Raducanu, avocat la firma Salans, Moore, Vartires & Associates, pretinde ca datele existente in acest moment la dispozitie nu aduc suficiente argumente pentru a se face transant afirmatii de genul „cresc” sau „scad” costurile. In unele tari s-a observat ca forta de munca temporara este mai ieftina cu 30 pana la 60%, dar nu se poate generaliza. Firmele noastre mici de recrutare nici nu se gandesc in acest moment sa se profileze pe aceasta activitate. In primul rand, pentru ca nu s-ar putea pretinde clientilor comisioane mari. Piata nu este inca formata. In al doilea rand, firma de plasare trebuie sa faca investitii mari initiale in dotarea cu echipamente si logistica pentru a face fata unei administrari de personal. In afara de suplimentarea personalului pentru gestionarea personalului temporar, specialistii in recrutare spun ca ar fi nevoiti sa faca fata unei birocratii excesive, generate de formalitatile privind medicina muncii, protectia muncii, cazierul lucratorilor etc. „Este o munca infernala de administratie care nu-mi aduce profit”, este de parere Daniela Necefor de la Total Business Solutions.
Fata ascunsa a muncii temporare
Multe firme asteapta instituirea juridica a sistemului temporar de munca si din alte cauze decat cele declarate oficial. Foarte multe practica acest sistem deja, prin angajarea temporara a diferitelor persoane prin intermediul firmelor de recrutare. Procedura este determinata de bugetul limitat pentru cheltuielile cu personalul. In aceste cazuri, firma de recrutare este cea care se „incarca” cu personal angajat. Utilizatorul plateste salariul indirect, prin firma de recrutare, sub forma unor taxe pentru servicii de specialitate. Avantajul este nu atat financiar, cat de imagine. Firma respectiva aparent are un numar mic de angajati, ceea ce este un avantaj in momentul in care se face o evaluare a productivitatii. Companiile listate la bursa recurg in mod frecvent la acest sistem, deoarece raportul dintre numarul de angajati si productivitate reprezinta un indicator important in cotare. In acest moment, in Romania se practica sistemul de colaborare cu firmele de recrutare pentru muncitori temporari nu atat pentru economii la salarii sau la recrutare, cat pentru a nu se lega la cap cu disponibilizarea oamenilor „incomozi”. Sunt firme care au peste jumatate din numarul personalului in regim… temporar, angajati prin sistemul de leasing de personal. In clipa in care nu le convine ceva la o anumita persoana, incetarea colaborarii se poate face instantaneu, fara nici unul dintre riscurile pe care le impune desfacerea contractului de munca disciplinar sau pentru lipsa de performanta. De asemenea, sistemul de leasing de personal este unul foarte comod si pentru evitarea cheltuielilor, ca sa nu mai vorbim de problemele sociale, generate de concedierile colective. rnNici una dintre firmele care apeleaza la sistemul de munca temporara nu vrea sa recunoasca sau sa declare oficial astfel de motivatii si de practici. De altfel, nici unul dintre interlocutorii nostri nu au vrut sa fie nominalizati nici in privinta comentariilor despre comisioanele mari care se practica pentru angajarea lucratorilor temporari prin agenti de profil. Un calcul simplu pentru o secretara angajata in regim temporar, facut de unul dintre interlocutorii nostri care a tinut sa i se pastreze anonimatul, arata ca nu exista nici un avantaj: 1.000 de euro, comisionul pentru agentul temporar, fata de 200 sau 300 de euro cat ar fi fost taxa pentru o recrutare obisnuita. In plus, legislatia existenta nu a pus la punct detalii legate de problemele de indisciplina, care pot aparea, incompetenta, protectia muncii, care cade in sarcina angajatorului, sau examenele medicale, care tin de sarcinile specifice locului de munca si care se pare ca se transfera tot inspre angajator. rnCert este faptul ca toata lumea asteapta definitivarea cadrului legislativ privind munca temporara. Cum vor fi evitate problemele, capcanele sau incertitudinile acestui sistem nou de lucru ramane de vazut. S-ar putea ca avantajele, si pentru lucratori si pentru utilizatori, sa fie mai mari decat dezavantajele. Economia statelor dezvoltate a prosperat folosind acest sistem, iar oamenilor le-a fost mai bine.rn
rn
rnReglementarile din Codul muncii privind munca prin agent de munca temporararn
rn Cazuri de folosire a agentiilor de munca temporara (misiunea de munca temporara):rnt
rnta. pentru inlocuirea unui salariat al carui contract individual de munca este suspendat, pe durata suspendarii rnt
rntb. pentru prestarea unor activitati cu caracter sezonier rnt
rntc. pentru prestarea unor activitati specializate sau ocazionale rn
rn Durata unei misiuni: maximum 12 luni; poate fi prelungita o singura data, pana la 18 luni.rn
rn Utilizatorul nu poate beneficia de serviciile salariatului temporar, daca urmareste sa inlocuiasca un salariat de-al sau al carui contract de munca individual este suspendat ca urmare a participarii la greva.rn
rn Contractul de munca temporara se incheie pe durata uneia sau mai multor misiuni si inceteaza la terminarea ultimei misiuni pentru care a fost incheiat.rn
rn Pe toata durata misiunii salariatul temporar beneficiaza de un salariu, platit de agentul de munca temporara, salariu care nu poate fi mai mic decat cel pe care il primeste salariatul utilizatorului care presteaza aceeasi munca sau una similara.rn
rn Intre doua misiuni, salariatul temporar se afla la dispozitia agentului de munca temporara si beneficiaza de un salariu, platit de agent, care nu poate fi mai mic decat salariul minim brut pe tara.rn
rn
rnAvantajele muncii temporare rn
rnPentru angajatul temporarrn
rn gaseste mai usor de lucru;rn
rn are posibilitatea de a dobandi noi cunostinte si experienta pentru a se reintegra intr-o activitate sau pentru a se specializa;rn
rn are ocazia de a cunoaste si a se integra in diverse realitati existente in intreprinderi;rn
rn isi gestioneaza propria activitate, putand sa inceteze activitatea la sfarsitul unui contract;rn
rn beneficiaza de acelasi tratament economic ca si muncitorii angajati pe perioada nedeterminata; rn
rn dupa terminarea misiunii este ajutat de agentul de munca temporara sa-si gaseasca un nou loc de munca.rn
rn
rnPentru companiirn
rn munca temporara raspunde unor necesitati conjuncturale, probleme care trebuie rezolvate urgent: cresteri bruste ale productiei, comenzi neprevazute, absenta neasteptata de la munca a unor angajati. rn
rn costurile muncii devin, cel putin in parte, o cheltuiala variabila si care nu apasa ca un cost fix in bilanturile intreprinderilor; rn
rn apar mult mai putine situatii de litigiu comparativ cu contractele de munca incheiate pe perioada nedeterminata pentru ca muncitorul care presteaza o activitate temporara traieste aceasta experienta cu mai putina neliniste comparativ cu muncitorul care are un contract de munca pe termen determinat; rn
rn poate fi utilizata in cadrul unor companii care trebuie sa experimenteze strategii de dezvoltare sau de inovatie (inginerii, lansarea de noi produse pe piata, patrunderea pe noi piete/arii geografice), reducand riscurile legate de eventualele insuccese; rn
rn permite satisfacerea prioritara a exigentei de a face alegeri care sa fie reversibile, fara mari complicatii, limitand astfel costurile si barierele care apar in momentul plecarii personalului; rn
rn in cazul recrutarii si selectiei personalului nou, care trebuie angajat pe o perioada nedeterminata, munca temporara permite firmelor sa faca alegeri mai putin restrictive, prelungind de fapt perioada de proba si reducand mult riscul unei alegeri gresite sau a unor eventuale litigii.