Avem cea mai curată piaţă sau cel mai slab control?

Deşi numărul de reclamaţii ale con­sumatorilor a crescut, România a semnalat extrem de puţine produse neali­mentare periculoase pe piaţă, potrivit unui clasament realizat de Comisia Europeană. Puţini români ştiu ce înseamnă RAPEX. Nici nu e de mirare, ­pentru că promovarea acestui sistem eu­ropean în România a fost sublimă, lipsind cu desăvârşire. Dacă aveţi curiozitatea de a căuta pe inter­net, printre primele rezultate veţi găsi: RAPEX = prezervati

Deşi numărul de reclamaţii ale con­sumatorilor a crescut, România a semnalat extrem de puţine produse neali­mentare periculoase pe piaţă, potrivit unui clasament realizat de Comisia Europeană.

Puţini români ştiu ce înseamnă RAPEX. Nici nu e de mirare, ­pentru că promovarea acestui sistem eu­ropean în România a fost sublimă, lipsind cu desăvârşire. Dacă aveţi curiozitatea de a căuta pe inter­net, printre primele rezultate veţi găsi: RAPEX = prezervativ antiviol. Cu toate acestea, RAPEX este cu totul altceva şi are ­o importanţă tot mai mare pentru cetăţenii UE.

Pentru consumatorii europeni bine informaţi, RAPEX înseamnă Rapid Alert System for non-food consumer products sau, pe româneşte, sistemul comunitar de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase.

Din nefericire, chiar şi după descoperirea adevăratului sens al cuvântului, românii nu au motive să se simtă la fel de protejaţi ca restul cetăţenilor UE. Motivul este simplu: deşi raportul Comisiei Europene privind eficienţa RAPEX arată clar că numărul de produse periculoase retrase de pe piaţa UE-EFTA a crescut cu 16% în 2008 în comparaţie cu 2007, în clasamentul ţărilor care au înregistrat notificări prin acest sistem România se află foarte aproape de ultimul loc, reuşind să depăşească numai state precum Lichtenstein, Islanda, Luxemburg sau Malta. În ciuda faptului că piaţa autohtonă este de câteva ori mai mare decât a statelor menţionate.

Evoluţie sau involuţie?

Raportul RAPEX pe anul trecut arată foarte clar cine este suficient de interesat să îşi protejeze cetăţenii şi cine nu. „Cea mai importantă provocare pentru 2009 a fost aceea de a demonstra că siguranţa produselor nu este neglijată în această perioadă de criză financiară, că întreprinderile continuă să îşi respecte obligaţiile faţă de consumatori şi că statele membre alocă suficiente resurse pentru controlul aplicării legislaţiei“, spune Meglena Kuneva, comisarul pentru protecţia consumatorilor. În opinia sa, „în perioade de criză economică, atunci când preţul devine un factor foarte important în felul în care consumatorii îşi repartizează cheltuielile, trebuie să ne intensificăm eforturile şi să menţinem vigilenţa la un nivel deosebit de ridicat“. Românii nu par a fi receptivi la îndemnurile comisarului. După ce, în 2008, în RAPEX au fost înregistrate numai patru sesizări provenind de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), în primele zece luni din 2009, numărul acestora a fost numai de cinci. În condiţiile în care, de exemplu, bulgarii au notificat 89 de produse, ungurii 129, iar slovacii 140. Privind cifrele seci, putem ajunge la concluzia că ori în România se vând cele mai sigure produse de pe piaţa europeană, ori românii îşi rezolvă singuri problemele şi nu vor să le spună şi altora.

Explicaţii lipsă la ANPC

Întrebaţi cum se explică numărul redus de sesizări trimise celorlalte state din UE, oficialii ANPC au răspuns doar că, „în 2008, ANPC a transmis un număr de cinci  notificări (n.r. – şi nu patru, cum apare în raportul RAPEX) de produse periculoase depistate pe piaţa naţională şi anume: lampa-ceas JG 240, lampa de birou, lampa de birou tip VOGUE, ambarcaţiunea de agrement GIO şi un căluţ-balansoar“. Nimic despre numărul mic de sesizări. Pentru 2009, ANPC a ţinut să enumere alte cinci produse periculoase, fără a explica de ce sunt atât de puţine. În privinţa reacţiei ANPC la notificările altor state, aceiaşi oficiali ne-au răspuns că „notificarea este tradusă din limba engleză şi transmisă tuturor comisariatelor judeţene pentru acţiuni de supraveghere şi control pe piaţă. Dacă produsul este depistat pe piaţa românească, este informat  ANPC, care transmite o reacţie la notificarea respectivă“.

După caz, măsurile luate sunt oprirea temporară sau definitivă de la vânzare, retragerea produsului periculos, interzicerea comercializării etc.

Ce reclamă europenii, ce reclamăm noi

Raportului RAPEX la nivel european arată că cele mai reclamate produse sunt jucăriile (32%), sistemele de iluminat (11%) şi autovehiculele (10%). Conform ANPC, dintre cele 31 de sesizări trimise de România de la includerea în RAPEX, cele mai multe vizează „produsele electrocasnice, urmate de jucării şi produse cosmetice“.

Cele cinci sesizări din România în 2009 au atras atenţia în special asupra unor produse care imită prin formă, aspect, culoare şi ambalaj un produs alimentar. Numai că, după cum explică ANPC, „întrucât nu au fost raportate incidente legate de aceste produse, ele au fost încadrate ca notificări de informare şi, în consecinţă, nu au fost înregistrate în statisticile Rapex“.

Notificări RAPEX*
Conform raportului asupra activităţii Rapex în 2008, cele mai multe dintre cele 1.545 de notificări intrate în sistem au provenit din Germania, Spania şi Slovacia. România este pe locul 26.