România şi Serbia au cele mai mari probleme privind stabilitatea cursului de schimb, între ţările din regiunea Europei Centrale şi de Est, a declarat Markus Schwaiger, şeful Direcţiei de Monitorizare a Pieţelor Financiare din Banca Naţională a Austriei ONB, într-un seminar financiar-bancar, la Viena.
‘Problemele financiare ale României şi Serbiei sunt mai acute decât cele ale celorlalte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, din cauza instabilităţii pronunţate a cursului de schimb. Cea mai puternică deteriorare a monedelor locale faţă de euro şi dolar au avut-o România şi Serbia, ceea ce le-a creat dificultăţi chiar mai mari decât ale Ungariei, cu toate că şi aceasta se confruntă cu mari probleme bugetare şi pe piaţa bancară. Pentru România, schimbările repetate politice dau impresia unei situaţii de instabilitate, ceea ce influenţează negativ piaţa de capital, inclusiv posibilităţile de refinanţare, din cauza sentimentului de neîncredere. Încrederea în Guvern şi miniştrii este scăzută’, a spus Schwaiger.
Evoluţiile cele mai negative privind creditele se simt în Ungaria, România, unde sunt multe credite de consum şi ipotecare în franci elveţieni, a spus oficialul ONB. Acesta a avertizat că îndatorarea externă foarte mare a regiunii Europei de Est şi lipsa capitalului intern, din cauza exporturilor slabe, va prelungi efectele crizei.
‘România, Bulgaria şi Ungaria se vor relansa economic mai târziu, faţă de Cehia, Slovacia, Croaţia, Polonia, care au început să iasă din criză. Efectele crizei se vor face simţite în România şi Bulgaria şi în a doua jumătate a anului 2011’, consideră Markus Schwaiger, care a prezentat un studiu al Băncii Centrale pe această regiune.
El a spus că îndatorarea externă a Europei de Est depăşeşte 100 de miliarde de dolari, iar la aceasta se adaugă problemele bugetare interne.
‘Toate ţările din Europa de Est sunt în afara ţintei de deficit din Tratatul de la Maastricht. În plus, acestea au contractat pe total 70 de miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, 21,7 miliarde de dolari de la Banca Mondială şi 7,9 miliarde dolari din alte surse’, a spus oficialul Băncii Naţionale a Austriei.
SURSA: Agerpres