Daca ai dat gres, e important sa te ridici repede si sa mergi mai departe. In schimb, nu chiar asa stau lucrurile la noi, unde cuvantul “faliment” are conotatii anormale. Unde procedurile dureaza la nesfarsit. Unde nimeni nu vrea sau nu poate sa se ridice cat mai repede, pentru a putea pleca mai departe, ci prefera sau e nevoit sa stea in lichidare judiciara mult si bine. Daca riscul calculat face parte din business, atunci, a sti cate sanse de reusita si care e probab
Daca ai dat gres, e important sa te ridici repede si sa mergi mai departe. In schimb, nu chiar asa stau lucrurile la noi, unde cuvantul “faliment” are conotatii anormale. Unde procedurile dureaza la nesfarsit. Unde nimeni nu vrea sau nu poate sa se ridice cat mai repede, pentru a putea pleca mai departe, ci prefera sau e nevoit sa stea in lichidare judiciara mult si bine.
Daca riscul calculat face parte din business, atunci, a sti cate sanse de reusita si care e probabilitatea de a da gres, in fiecare tip de afacere, in functie de contextul pietei, sunt factori la fel de importanti ca si profitul, gradul de recuperare a investitiei sau managementul resurselor. V-ati gandit vreodata ce fel de afaceri nu e bine sa demarezi in Romania? Dar care sunt cele mai sigure? Daca vreti sa va extindeti pe retail sau sa demarati o investitie in agricultura sau in industria alimentara si a bauturilor, mai ganditi-va o data. Conform studiului Coface Intercredit privind analiza sectoriala a cazurilor de faliment, domeniile amintite sunt dintre cele mai riscante investitii, cu cea mai mare probabilitate de a intra in incapacitate de plata.
In schimb, cine nu activeaza in salubritate, furnizarea de energie sau asistenta sociala si sanatate, domenii considerate cele mai sigure in ultimii doi ani din punctul de vedere al riscului de faliment, poate lua in considerare o investitie in informatica si activitati conexe, servicii de posta si telecomunicatii, intermedieri financiare sau imobiliare. Potrivit Coface Intercredit, companie multinationala specializata in analiza riscurilor investitionale, aceste domenii sunt considerate sigure in Romania, cazurile de faliment in aceste sectoare fiind extrem de reduse.
Sa nu ne grabim insa! Faptul ca in IT sau constructii nu prea se da faliment in Romania nu inseamna ca asta nu se poate intampla peste un an sau doi, cand ti-e lumea mai draga si astepti profitul de pe urma investitiilor facute.
Pe vremea cand la noi buticurile erau in floare, cevqa mai la vest se puneau bazele economiei de piata reale. E stiut ca suntem cu aproximativ cinci ani in urma ungurilor, cehilor sau polonezilor din punct de vedere economic. Asa ca poate nu ar strica sa aruncam o privire in curtea vecinului si sa facem o comparatie. Fostele buticuri, transformate in magazine si mai apoi in lanturi de magazine si afacerile din jurul acestora, cum ar fi comertul angro si distributia, sunt domeniile cele mai expuse riscului de faliment in Romania. Alaturi de agricultura si industria alimentara, aceste sectoare totalizeaza, in medie, 65% din cele 3.982 de falimente de anul trecut. O cincime din cazuri
s-au inregistrat in comertul cu ridicata si distributie, arata studiul Coface Intercredit, incidentele fiind in crestere cu 0,85% fata de 2003. Tot aproape o cincime, adica 19,69%, si tot in crestere fata de 2003 au fost falimentele din sectorul agricol, silvic, vanatoare si pescuit. Urmeaza, din punctul de vedere al incidentelor de acest tip, industria alimentara si a bauturilor, cu 13,18%, si retai-
lul, cu 12,38% din cazurile inregistrate anul trecut. Dar retailul, care a fost “pe podium” in 2003, anul trecut a fost un domeniu mai sigur cu 2,45%, iar rata cu care s-au diminuat cazurile de faliment in primele sase luni ale acestui an reprezinta alte 0,34 procente. In schimb, se agita apele in industria alimentara, unde numarul de falimente a crescut, in 2004 fata de 2003 cu 1,29%, iar in acest an cu alte 1,10 procente. Cauzele pentru care aceste domenii sunt considerate cu grad ridicat de risc investitional in Romania sunt diverse, iar dinamica incidentelor de faliment are si ea explicatii diferite.
“Dincolo de imaturitatea mediului economic romanesc, explicatiile se particularizeaza”, spune Robert Rosu, avocat senior al firmei de avocatura si consultanta tuca & Asociatii. “Pe de o parte, tentatia de care romanii se lasa antrenati in demararea unei afaceri care, intr-o faza incipienta, presupune costuri modice in cazul comertului cu amanuntul. Pe de alta parte, in privinta comertului cu ridicata si a distributiei, este vorba de caracterul defectuos al managementului si inexistenta unei culturi a marketingului”, adauga acesta. Dar, comparatia Coface Intercredit cu tarile din zona Central si Est-Europeana arata faptul ca si la vest de noi lucrurile stau asemanator, 28,1% din firmele care au dat faliment anul trecut activand in distributie si comert angro, iar 15,1% fiind din retail. Dincolo de managementul defectuos, accesul limitat la resurse sau blocajele financiare intervenite in lantul de aprovizionare, piata de retail din Romania si tarile din jur se confrunta cu acelasi fenomen. Greii comertului au facut primii pasi in Est, atragand cu ei consolidarea acestei piete.
“Explozia numarului de firme care a avut loc in toate economiile in tranzitie din centrul si estul Europei a facut ca acestea sa reprezinte un procentaj majoritar in cadrul firmelor infiintate dupa 1989. Aceasta dezvoltare a determinat o competitie acerba in domeniu, competitie accentuata si de liberul acces la piata comuna”, explica Cristian Ionescu, directorul general pe Romania a Coface Intercredit. “Schimbarile de structura intervenite in sectorul comercial in ultimii ani, si anume orientarea comertului catre supermarketuri si hipermarketuri, au facut ca un numar din ce in ce mai mare de mici comercianti sa dispara practic de pe piata. Din aceaste cauze este normal ca acest sector sa inregistreze un numar mare de cazuri de insolventa”, adauga el.
Ceea ce diferentiaza in schimb Romania de tarile din centrul si estul Europei este gradul ridicat de falimente din agricultura si servicii administrative. Fata de celelalte tari central si est-europene, unde rata falimentelor in sectorul agricol este de doar, in medie, 4%, in Romania, aceasta a ajuns la aproape 20% in anul 2004.
“In ceea ce priveste agricultura, cauzele sunt legate de divizarea excesiva a proprietatii, ceea ce a facut imposibila practicarea agriculturii la standarde europene, in conditiile unui decalaj tehnologic considerabil, care a facut inegala competitia cu industria similara din statele CEE”, afirma Bogdan Stoica, parener la casa de avocatura Popovici si Asociatii.
Management al riscului original
Un caz aparte il reprezinta domeniul constructiilor, care in Romania este inca relativ sigur comparativ cu tarile Europei Centrale si de Est, unde acesta se situeaza pe locul trei din punctul de vedere al riscului de faliment.
Prezenta unor companii de constructii in topul falimentelor in zona Centrala si Est-Europeana este ceva ce, am observat, are legatura cu un anumit tip de management al riscului practicat de societatile de constructii”, explica Markus Piuk, avocat coordonator la Sch