România alocă pădurilor de 14 ori mai puţine fonduri decât ar avea nevoie, în condiţiile în care sectorul forestier are nevoie de 1,6 miliarde de euro pentru a contracara tăierile ilegale de lemn, avertizează WWF România, organizaţie care a organizat miercuri „Maratonul Nepăsării”, eveniment în care ultra-maratonistul Andrei Roşu a alergat pe traseul Ministerul Mediului – Ministerul Agriculturii – Guvern.
Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei de mediu, este pentru a doua oară când sportivul se implică activ, alături de WWF, în lupta pentru conservarea pădurilor, după ce, în urmă cu aproape doi ani, acesta a alergat în „Maratonul NePădurilor”, o cursă solitară prin 750 de hectare de păduri tăiate, „care ne-a arătat problemele şi realităţile de la firul ierbii”.
„Pentru prima dată în ultimele decenii, soluţiile pentru toate problemele grave ale pădurilor româneşti se află la o semnătură distanţă. Banii din PNS pot face diferenţa. Pădurile trebuie să fie o prioritate pentru noi toţi”, a spus ultra-maratonistul.
Activiştii de mediu susţin că România se află pe ultima sută de metri, în condiţiile în care împărţirea fondurilor europene în cadrul Planului Naţional Strategic (PNS) se finalizează în aceste zile.
„Pădurile României au nevoie de 1,6 miliarde de euro, dacă vrem să scăpăm de tăierile ilegale, căci, fără bani, orice idee de protecţie este doar un vis frumos şi orice strategie rămâne fără nicio putere. În realitate, acestea riscă să primească doar 114 milioane de euro pentru următorii 10 ani prin Planul Naţional Strategic (PNS), adică de 14 ori mai puţin decât avem nevoie.
E ca şi cum România are în buzunar bani europeni ca să construiască 50 de kilometri de autostradă montană care să ne scape de coşmarul de pe Valea Prahovei. Dar decide că are alte priorităţi şi că, în următorul deceniu, sunt suficienţi doar 4 kilometri de autostradă.
Pădurile sunt pe cale să piardă încă o luptă. Sumele propuse în PNS pentru conservarea acestora sunt derizorii. Dezvoltarea rurală nu poate avea loc prin ignorarea pădurilor. Acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie de implicarea clasei politice în rezolvarea problemelor din pădurile României”, este de părere Radu Melu, managerul naţional al Departamentului de păduri din cadrul WWF România.
WWF: Decizia este una politică
Acesta afirmă că WWF avertizează asupra acestui pericol de aproape trei luni prin petiţii, scrisori către preşedintele României, către primul ministru şi prin cereri de audienţă la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, „dar am fost prea puţin ascultaţi”.
„Decizia de alocare a fondurilor europene din cadrul PNS este una politică şi depinde de mai multe ministere. Programul este gestionat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care nu are interes direct în conservarea pădurilor, iar Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (de care aparţin pădurile) nu reuşeşte să facă propuneri convingătoare ca să atragă finanţare. Reforma care se impune pentru gestionarea durabilă a pădurilor are nevoie de resurse. Viitorul acestora este un subiect care ne afectează pe toţi, indiferent dacă suntem iubitori de natură, proprietari de pădure, administratori de arii protejate sau dacă avem un business în domeniu.
Uniunea Europeană sprijină financiar pădurile prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC), care urmăreşte, pe lângă îndeplinirea obiectivelor specifice privind agricultura, şi îndeplinirea obiectivelor privind mediul şi clima din statele membre. România are în prezent pârghiile necesare depăşirii problemelor cronice existente în pădurile sale privind tăierile ilegale, conservarea habitatelor şi a speciilor, valorificarea superioară a lemnului, protecţia pădurilor virgine, protejarea habitatelor şi a speciilor. Decizia este acum una politică, la nivel de Guvern. Este momentul ca acesta să demonstreze că pădurile nu sunt doar un subiect de campanie electorală, ci şi unul de importanţă strategică”, susţine Melu.
