Surprinzător, Pământul nu este într-un deficit de uraniu. Potrivit unui raport al Agenţiei pentru Energie Nucleară din cadul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi al Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică (IAEA), resursele identificate ar trebui să ne ajungă circa 100 de ani la necesarul actual, şi mai sunt în curs de descoperire şi alte rezerve.
Cu toate acestea producţia a încetinit şi preţurile au crescut. La nivelul maxim, în mijlocul anului 2007, uraniul costa 136 de dolari pe livră. Preţurile au urmat ulterior o scădere alături de cele pentru alte bunuri după apariţia crizei creditelor.
Spre deosebire de celelalte bunuri, preţul uraniului nu şi-a revenit, în ciuda promisiunilor unei renaşteri nucleare. Preţul la zi stă acum în jurul a 50 de dolari pe livră. Energia nucleară a suferit o contralovitură ca rezultat al dezastrului de la Fukushima de anul trecut, ceea ce a condus la incertitudini cu privire la cererea viitoare pentru combustibil nuclear.
Producătorul canadian Cameco, care are o cotă de 16% pe piaţa globală a uraniului, a anunţat recent că nu merită să cumperi uraniu la un preţ de sub 67 de dolari livra de vreme ce costurile de producţie sunt în creştere şi lovesc industria extractivă.
Unii analişti apreciază că preţurile vor creşte la 70 de dolari pe livră până la sfârşitul anului, datorită creşterii cererii venite de pe pieţele emergente. China, India, Coreea de Sud şi Rusia, în special, se pregătesc de o expansiune puternică pe zona energiei nucleare. Până în 2020, capacitatea nucleară instalată a Chinei se aşteaptă să se tripleze.
SURSA: The Economist