Procedura prin care contribuabilii pot direcţiona doi la sută din venituri către entităţile non-profit va fi simplificată, eliminându-se copiile după fişele fiscale. De asemenea, statul intenţionează să introducă şi veniturile din piaţa de capital în sfera celor din care se pot redirecţiona bani către ONG-uri. Doar 1,51% din totalul veniturilor Hospice-ului „Casa Speranţei“ de la Braşov au provenit din banii celor care au dorit să direcţioneze unu la sută
Procedura prin care contribuabilii pot direcţiona doi la sută din venituri către entităţile non-profit va fi simplificată, eliminându-se copiile după fişele fiscale. De asemenea, statul intenţionează să introducă şi veniturile din piaţa de capital în sfera celor din care se pot redirecţiona bani către ONG-uri.
Doar 1,51% din totalul veniturilor Hospice-ului „Casa Speranţei“ de la Braşov au provenit din banii celor care au dorit să direcţioneze unu la sută din veniturile lor acestei organizaţii non-profit. Asta, în ciuda faptului că are mai mult de 600 de pacienţi pe care îi îngrijeşte la domiciliu, are centre educaţionale şi centre de zi şi finanţează şi cercetarea în „proiecte“ de medicină paliativă. Cei de la SMURD au fost mai norocoşi: au primit peste două miliarde de lei vechi, cu ajutorul cărora au putut să îşi cumpere tehnică medicală.
Anul 2005 a fost primul an când cetăţeanul a putut indica organelor fiscale ce să facă cu 1% din impozitul pe care îl plăteşte statului. Pentru această variantă au optat doar 145.084 de persoane în 2005, adică doar 2,23% din numărul total al contribuabililor, estimat la 6,5 milioane. Suma direcţionată pentru „sponsorizarea“ entităţilor non-profit la nivelul întregii ţări a fost de 4.415.516 RON, adică aproximativ 1,2 milioane euro. Potrivit estimărilor Asociaţiei pentru Relaţii Comunitare (ARC), suma totală direcţionată reprezintă aproximativ 5,6% dintr-un potenţial teoretic estimat la 20 de milioane de euro. Pentru această „piaţă“ se bat mai mult de 16.000 de ONG-uri şi fundaţii, care în acest fel ar putea primi bani pentru a-şi finanţa activităţile. Dar numărul de organizaţii care au beneficiat de direcţionări în 2006 pentru veniturile aferente anului 2005 a fost de 12.508. Reprezentanţii ARC consideră că sumele strânse sunt influenţate de existenţa unor organizaţii bine poziţionate pentru atragerea de fonduri din comunitate, care şi-au făcut campanie, dar şi de potenţialul financiar al contribuabililor din fiecare judeţ.
Datele parţiale disponibile până la acest moment arată că anul acesta entităţilor nonprofit le-au fost direcţionaţi din veniturile aferente lui 2006 peste 10.000.000 RON, adică aproximativ trei milioane de euro, de două ori mai mult, comparativ cu 2005. Aceasta şi pentru că suma ce a putut fi direcţionată a fost de 2% din impozitul plătit statului, comparativ cu 1% în anul anterior.
Entităţile non-profit spun că suma direcţionată ar putea fi mult mai mare, iar ele ar putea beneficia de mai mulţi bani, dacă procedura în sine ar fi simplificată. Salariaţii care nu mai trebuie să depună fişe fiscale cu impozitul centralizat trebuie să prezinte, odată cu un formular prin care indică cui doresc să îi direcţioneze doi la sută din venit, şi copia după fişa fiscală, pe care trebuie să o procure de la patron. ONG-urile reclamă renunţarea la copiile după fişele fiscale, pentru că foarte mulţi angajatori refuză să le acorde salariaţilor acest drept. De asemenea, ele mai cer o mai bună monitorizare a sumelor care le sunt direcţionate, întrucât spun că au fost cazuri în care sumele „donate“ prin procedura 2% nu au ajuns la fundaţii sau ONG-uri. Acestea mai solicită Ministerului să îşi pregătească oamenii din teritoriu, pentru că nu toţi cunosc aceste prevederi legale.
În replică, reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi cei ai ANAF îşi arată deschiderea către societatea civilă. Cătălin Doică, secretar de stat în Finanţe, a anunţat că, de anul viitor, în sfera veniturilor din care pot fi direcţionate cele două procente vor intra şi veniturile din piaţa de capital. În plus, Robert Hofnăr, director ANAF, a anunţat că, deşi va fi mult mai mult de muncă, va renunţa la copia după fişele fiscale. Mai mult, Hofnăr s-a oferit să publice la sediile direcţiilor financiare şi datele de identificare ale ONG-urilor, în aşa fel încât doritorii să aibă la dispoziţie toate datele dacă doresc să apeleze la „schema“ lui 2%.
Hofnăr a arătat că este posibil ca mare parte din bani să nu fi ajuns la destinatar întrucât nu au fost corect completate toate căsuţele. „Mai mult de 60.000 de contribuabili au completat incorect fişele“, a spus Hofnăr.
Nu întotdeauna e vina Fiscului
«Noi avem o procedură şi notificăm contribuabilul care nu a completat corect. Am făcut acest lucru, doar că persoanele nu s-au prezentat la Direcţia Financiară.»
Robert Hofnăr, director general ANAF
În culisele lui 2%
Cele mai mari sume s-au strâns, pentru veniturile din 2005, din Bucureşti – peste 939.300 RON, şi din Cluj şi Mureş (532.518 RON, respectiv 456.920 RON).
Sumele strânse în primul an de direcţionare sunt mai mici decât cele realizate în Ungaria, dar comparabile cu cele din Polonia. Astfel, în Polonia doar 0,44% din contribuabili au optat pentru redirecţionare, iar suma strânsă a fost de 2,5 milioane de euro. În al doilea an de aplicare a măsurii, entităţile non-profit au avut la dispoziţie mai bine de 10 milioane de euro.
Potrivit unui studiu realizat de Daedalus Consulting pentru organizaţia Salvaţi Copiii România, 60% din cei intervievaţi cunosc legea, iar dintre aceştia doar 40% şi-au exercitat dreptul de opţiune. „50% din respondenţi au spus că şi-ar exercita acest drept de opţiune dacă ar fi mai bine informaţi asupra prevederii. Mulţi au spus şi că ar face asta, dacă procedurile ar fi mai simple“, a spus Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii.
Rezultatele slabe ale lui 1% în România mai pot fi explicate şi prin aceea că foarte puţine ONG-uri au arătat ce anume au făcut cu banii pe care i-au obţinut de la comunitate. Pretextul este acela că fiind vorba de puţini bani, nu mai este nevoie să arăţi ce ai realizat.