Tragedia feroviară din 8 aprilie, când un tren de marfă a deraiat și doi mecanici au murit, s-a produs pe o porțiune cu restricție de 40 km/h, iar viteza trenului în momentul producerii accidentului era de 95 km/h.
După articolele din edițiile trecute, în care am explicat cine trebuie să plătească pagubele după accidentul feroviar din Sâmbăta Floriilor și am făcut radiografia vechimii materialului rulant din România, acum analizăm situația infrastructurii feroviare.

Dacă înainte de 1989, calea ferată era cel mai eficient mod de transport al României, astăzi, sistemul feroviar a ajuns „Cenușăreasa“ Ministerului Transporturilor. Până în 1998, sectorul feroviar din România a funcționat ca o companie integrată sub umbrela Societății Naționale a Căilor Ferate Române (SNCFR). Banii pentru întreținerea, modernizarea și extinderea rețelei infrastructurii feroviare erau asigurați din activitatea transportului feroviar de marfă și călători. După reorganizarea SNCFR, calea ferată a intrat în administrarea CFR SA, companie care trăiește din taxa de utilizare a infrastructurii și fondurile publice plătite de guvern pentru modernizarea infrastructurii publice.
Practic, după anul 1998 a în­ce­put declinul infrastructurii fe­ro­viare. În ultimii 19 ani, niciun guvern nu a avut printre prioritățile din domeniul transporturilor investiţii pentru modenizarea căii ferate. Odată cu îmbătrânirea, de­gradarea și lipsa investițiilor în infrastructura feroviară, s-au împuținat trenurile de călători și marfă. Înainte de 1989, pe rețeaua feroviară au existat aproximativ 5.000 de trenuri de călători/zi în circulație. Astăzi, sub 1.000 de trenuri de călători, ale CFR Călători și operatorilor privați, circulă în toată țara. Dacă în urmă cu 27 de ani, numai Sidex Galați transporta cel puțin 35 milioane de tone/an de produse finite și materie primă, în 2017, toți operatorii feroviari de marfă transportă anual circa 30 milioane de tone. Spre comparație, înainte de 1989, pe calea ferată se transporta anual între 120-150 milioane tone de marfă.

 

Au dispărut 2.380 km de cale ferată, în 16 ani

Rețeaua feroviară publică a CFR SA, în 2001, asigura legătura cu toate rețelele feroviare ale țărilor vecine, lungimea desfășurată a liniilor era de 22.247 km, fiind a șaptea ca mărime în Europa, după Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia și Ucraina, potrivit Strategiei Sectorului Feroviar 2001-2010.Pe lângă linia de cale ferată, CFR SA deține poduri, podețe, tuneluri, mașini grele de cale, stații și halte de cale ferată, macazuri, triaje de rețea, instalatii automate la treceri la nivel, substații de tracțiune electrică, centrale telefonice automate, trasee telefonice, trasee transmisiuni de date cu fibra optică și diverse clădiri.
Astăzi, după 19 ani de la reorganizarea SNCFR, infrastructura feroviară se află într-un proces de degradare continuă din cauza neasigurării fondurilor necesare pentru întreținere și reparații periodice. Mai mult, asigurarea veniturilor necesare funcționării infrastructurii este afectată de neachitarea ritmică a sumelor datorate de operatorii feroviari ca taxă de utilizare a infrastructurii.
În prezent, potrivit datelor CFR SA, în România există 19.867, 87 km de linie de cale ferată, din care 13.687,23 km linii curente şi directe şi 6.180,64 km linii staţii. „Din cei 19.867,87 km linii CF, 17.572,36 km aparţin infrastructurii feroviare publice şi 2.295,51km linii CF aparținând infrastructurii private“, se arată îm raportul de activitate al CFR SA pentru anul 2015.
Ultimele date ale Institutului Național de Statistică arată că, la sfârșitul anului 2016, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.774 km, din care 10.635 km (98,7%) linii cu ecartament normal şi 134 km (1,2%) linii cu ecartament larg. „Pentru reabilitarea infrastructurii feroviare sunt necesare măsuri urgente de finanțare a lucrărilor care să conducă la eliminarea decalajelor înregistrate în ansamblul activităților specifice. Totodată, este necesar accelerararea procesului de modernizare și reabilitare a infrastructurii feroviare de transport pentru alinierea la standardele europene de performanță, confort și siguranță“, conform Strategiei Sectorului Feroviar 2001-2010.

 

„Operatorii nu respectă restricțiile“

Despre starea infrastructurii feroviare și cauza accidentului din Sâmbata Floriilor am stat de vorbă cu unul dintre veteranii căii ferate, Florin Dobrescu, președintele Federației Naționale Drum de Fier, cel mai mare sindicat din cadrul companiei CFR SA. El spune că Agenția de Investigare Feroviară Română are rolul de a stabili vinovații accidentului și cine va suporta pagubele. „Starea materialului rulant care circulă pe calea ferată este o mare problemă, locomotivele sunt uzate moral și fizic“, explică Dobrescu. Potrivit liderului sindical, operatorii privați cumpără locomotive și le pun pe calea ferată, Autoritatea Feroviară Română fiind cea care decide dacă pot circula sau nu. Evenimentele neplăcute din ultimii ani ridică mari semne de întrebare cu privire la activitatea Autorității Feroviare Române.
Referitor la cele peste 1.200 de punctele de restrictiție de pe calea ferată, Florin Dobrescu spune că acestea au fost introduse pe acele porțiuni unde sunt probleme cu adevărat. „S-au acumulat restricții pentru că nu s-au făcut reparații capitale din lipsă de bani. Iar operatorii nu respectă restricțiile“, menționează președintele Federației Naționale Drum de Fier. Conform liderului sindical, există multe porțiuni unde sunt limite de viteză din cauza materialului rulant. „Este vital să fie alocați bani pentru calea ferată, infrastructura feroviară nu se poate fura, este minim necesar să existe traverse, linii și piatră spartă“, ne-a explicat Dobrescu.

Întârzieri de milioane de minuteîn fiecare an

 

Rețeaua de cale ferată îmbătrânită, lipsa investițiilor, restricțiile și punctele periculoase înseamnă întârzieri de zeci de milioane de minute anual. În 2015, trenurile care au circulat pe calea ferată din România au înregistrat întârzieri de 27.918.276 minute, adică 465.304 ore, echivalentul a 19.387 zile, respectiv 53,11 ani. Potrivit raportului de activitate al CFR SA, întârzierile trenurilor de călători au înregistrat o creştere de la 2.553.618 minute în 2014 la 3.125.192 minute în 2015. „Întârzierile cauzate de CFR SA au înregistrat o creştere de la 1.071.016 minute în 2014 la 1.363.539 minute în 2015 (…) Întârzierile trenurilor de marfă au înregistrat o creştere de la 16.148.938 minute în 2014 la 24.793.084 minute în 2015“, conform datelor CFR SA.

Cu ce active s-a ales CFR SA după spargerea SNCFR

4.236 poduri;
14.531 podețe;
211 tuneluri;
530 mașini grele de cale;
1.051 stații și halte de cale ferată;
24.247 schimbatoare de cale simple (macazuri);
4.761 km linii echipate cu bloc de linie automat;
21 triaje de rețea;
1.095 instalații automate la treceri la nivel;
77 substații de tracțiune electrică;
140 centrale telefonice automate;
16.552 km trasee telefonice și telegrafice;
4.100 km trasee transmisiuni de date cu fibră optică;
3.109 clădiri.