Patronul firmei producatoare, Viorel Muresan, incearca de cativa ani sa faca fata problemelor pe care compania le are cu sistemul bancar. Dupa un start al afacerii pe muchie de cutit in 1992, in 1995 produsele cu marca Viorex Jeans detineau o cota de 3,5 % din piata de profil.
Afacerea a demarat in 1991, cand Muresan a pregatit planul de afaceri pentru crearea unei firme care sa produca o colectie sportsware proprie. „In acea perioada, guvernantii indemnau agentii economici sa se apuce de productie”, afirma el.
In 1992, planul de afaceri a fost inaintat la Bankcoop. „Aveam ceva bani acumulati din comert, dar nu erau suficienti.” Singura solutie, pentru creatorul colectiei Viorex Jeans, era sa obtina un credit pe baza planului de afaceri. Suma necesara era de 220.000 de dolari, pentru trei etape distincte: achizitia liniei de confectionat, utilarea sectiei de prespalare si tratare cu enzime chimice si aprovizionarea cu materie prima. Din cei 220.000 de dolari solicitati, presedintele bancii, Alexandru Dinulescu, a aprobat numai 100.000. Doar el aproba creditele peste 50.000 de dolari. „Eu le-am spus atunci ca daca nu imi dau un imprumut conform planului de afaceri e ca si cum mi-ar da o caruta cu doua roti, nu pot merge cu ea” sustine Viorel Muresan.
Pe presedintele Bankcoop nu l-a interesat acest aspect. Atunci, proprietarul marcii Viorex Jeans si-a asumat cel mai mare risc din cariera sa. A acceptat cei 100.000 de dolari, cu gandul ca va mai obtine de la ei un credit, astfel incat sa poata demara productia. A cumparat linia de confectionat si s-a intors la banca. A mai primit 20.000 de dolari. Din acel moment putea demara productia, dar nu avea materie prima. A obtinut materie prima pe datorie, cu o dobanda foarte mare. „Furnizorul strain de materie prima m-a adus in pragul colapsului. I-am achitat datoria si m-am intors la banca. Bankcoop mi-a mai dat 80 de milioane de lei, cu o dobanda de 140%”, isi aduce aminte Muresan.
Statul a sustinut intreprinzatorii straini
Riscul asumat de Viorel Muresan este comparabil cu o funie pusa de gat: o firma de productie deschisa exclusiv pe credite, cu dobanzi piperate; lansarea unor produse noi, care aveau nevoie de promovare; plata celor 58 de salariati. „Daca erai un outsider cum am fost eu, bancherii te ingropau”, spune Viorel Muresan.
Cand a lansat productia, proprietarul marcii Viorex s-a bazat pe scutirea timp de cinci ani de la plata impozitului pe profit pentru producatori. Dar pentru ca a facut si comert, Garda Financiara a stabilit ca firma are o datorie la stat de patru milioane de lei (8.000 de dolari in 1993). „Mi-au luat banii cu japca. I-am dat in judecata, am castigat procesul in 1995, dar nu am primit banii inapoi nici in ziua de azi. Cand am adus utilajele in tara, la vama mi-au spus ca pot sa scap de taxa vamala daca am certificat de investitor. Am plecat la Agentia Romana de Dezvoltare (ARD) sa obtin acel certificat. La ARD mi-au spus ca nu am capital strain in firma si nici nu sunt cetatean strain, deci nu sunt investitor. Eu nu inteleg cum un guvern legifereaza concurenta neloiala. Si nu pot sa cred ca cei de la FMI si Banca Mondiala nu au cunoscut modul in care guvernele din Romania au promovat aceasta concurenta neloiala. Iar daca au cunoscut asta si nu au solicitat nici o schimbare, eu cred ca de fapt ei au impus aceasta discriminare intre John si Ion.”
Dezamagit de ceea ce se petrece cu afacerea pentru care a riscat in acesti ani, Viorel Muresan afirma ca nici un intreprinzator nu se poate dezvolta pe afaceri corecte. El sustine ca doar cei care au facut speculatii, au apelat la traficul de influenta si coruptie au reusit sa creasca cifra de afaceri a firmelor lor. Ba chiar regreta ca nu a folosit aceste modalitati de a face afaceri in interesul propriu.
In 1996, Viorel Muresan a transferat toate conturile la Bancorex. Produsele Viorex Jeans erau concurate de confectii aduse prin traficul de frontiera. A luat un alt credit de la Bancorex, in valoare de 150.000 de dolari. „In octombrie 1996, apare in presa efectul Ghiba. PDSR era in campanie. Au castigat taranistii. Am crezut in promisiunile de schimbare. Cateva saptamani mai tarziu, dolarul sare de la 3.800 lei la 8.000 de lei. Cu creditul pe care il luasem de la Bancorex, eram practic in pragul falimentului. In aprilie am cerut reesalonarea datoriilor la Bancorex. Am prezentat motivele. Dar intre timp, taranistii au schimbat conducerea bancii. L-au arestat pe Temesan. L-au dat afara pe Ghiba, care e recunoscut in mediul bancar pe plan international. L-au pus pe Florin Ionescu presedinte al bancii, ca sa termine Bancorex-ul si pe Calin Calinescu, fost sef de sala la restaurant, ca vicepresedinte, in locul lui Ghiba. Acestia treceau orice cerere de reesalonare in imposibilitate de plata. Nu ma refer aici la marii datornici ai Bancorexului. Ma refer la astia marunti. Mii de astfel de firme au intrat in colaps. Cine a avut de castigat din asta? Asa au intocmit acea lista cu creditorii Bancorex, refuzand sa mai lucreze cu firmele mici, care incercau sa faca fata blocajului din economie”, continua Muresan.
Muresan a primit doar sprijin verbal
In august 1997, Viorel Muresan a facut o notificare judecatoreasca prin care a solicitat bancii sa acorde reesalonarea sau sa execute compania, pentru ca intarzierile erau purtatoare de penalitati. Nu a primit raspuns. Obosit si derutat, Muresan i-a cunoscut in 1999 pe senatorul Varujan Pambuccian si pe ministrul, secretar de stat, Norica Nicolai. Acestia l-au invitat in Valea Jiului cu o delegatie parlamentara. Viorel Muresan mergea in calitate de investitor in zona defavorizata. El a sperat ca, in sfarsit, va avea ocazia sa beneficieze de facilitati fiscale la import de tesaturi si utilaje. Si-a mutat utilajele, cu sprijinul minerilor, intr-un depozit din Livezeni, langa Petrosani. Dar nu avea bani sa achizitioneze un spatiu de productie. Constantin Giurascu, lider de sindicat la Mina Aninoasa, – dus la premierul Radu Vasile si i-a cerut acestuia sprijin. Radu Vasile l-a sunat pe Ieremia, vicepresedinte la BCR. Asa a fost pasat de la unul la altul, dar nu a rezolvat nimic. Utilajele au stat in depozit cinci luni.
Cu bani imprumutati de la o persoana fizica, Viorel Muresan a inchiriat un spatiu in localitatea Brad. De doi ani lucreaza in lohn, desi nu se impaca cu aceasta idee. Considera lohn-ul un fel de „prostitutie economica”. Viorel Muresan inca mai crede in relansarea marcii Viorex Jeans.