A avea de-a face cu biserica inseamna, adesea, a-ti usura buzunarele. Cutia milei te asteapta la intrare, iar daca ea nu obliga in vreun fel, cosuletul plimbat pe la fiecare credincios este mai eficient. In aceeasi categorie, dar tintind un public mult mai larg, intra si vizitele la domiciliu ale preotilor de Craciun, Boboteaza ori Paste.
Membrii unui cult achita si o taxa periodica. La ortodocsi si catolici decide consiliul parohial, contributia fiind in jur de 100.000 de lei pe an si, teoretic, benevola. La baptisti, contributia este obligatorie si variabila, iar la alte culte neo-protestante membrii doneaza o parte fixa a veniturilor (10 % in cazul penticostalilor). Urmeaza taxele pentru serviciile speciale, cum ar fi botezul, cununia ori inmormantarea. Stabilite de consiliul parohial, sumele variaza de la cateva zeci de mii de lei, in mediul rural, la peste un milion in orasele mari.
„Toti acesti bani trebuie inregistrati in evidentele contabile. Pentru contributii periodice si taxe speciale se emite chitanta, in timp ce sumele din cutia milei, cosulet sau de la acatiste se numara in consiliul parohial, care incheie un proces verbal”, explica preotul Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei. Surse din cadrul bisericii ortodoxe spun ca lucrurile nu stau chiar asa. „Exista o cutuma, conform careia jumatate din incasarile fara chitanta intra direct in buzunarele clericului si ale cantaretului”, afirma un preot constantean. In plus, nici chitanta nu s-ar elibera in toate cazurile, iar suma trecuta pe ea ar fi deseori mai mica decat cea incasata.
Nimeni nu pare, insa, a avea curaj sa tulbure linistea bisericii. „Nu am efectuat verificari de acest gen. Fiecare cult are propriile organe de control”, spune comisarul general adjunct al Garzii Financiare, Marian Pasulea.
Lipsa de interes e cu atat mai ciudata cu cat o buna parte a fondurilor Bisericii provine din bugetul public. „Cultele recunoscute primesc de la stat indemnizatii si salarii pentru personal si ajutoare pentru constructia sau renovarea lacasurilor”, explica stefan Ionita, director general in cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, in 2003 urmand sa fie alocate aproximativ 1.500 de miliarde de lei.
Dar nu doar enoriasii si contribuabilii aduc bani. Cultele desfasoara propriile afaceri profitabile: produc lumanari, calendare, cruciulite, carti, comercializate in regim de comision (10 – 30%) prin biserici; confectioneaza obiectele folosite in cadrul ritualului, care sunt vandute direct parohiilor; inchiriaza cladiri; fac agricultura; exploateaza paduri; organizeaza pelerinaje.
Banii din taxe si profiturile obtinute din activitatile economice completeaza si acopera cheltuielile de intretinere, o cota (20% la penticostali sau variabila, in functie de veniturile si cheltuielile parohiei, la ortodocsi si catolici) fiind virata catre forurile superioare. Pana la „centru”, banii trec prin protopopiate, episcopii si mitropolii, care isi opresc, fiecare, cate o parte, in functie de necesitatile locale. In unele situatii, contributia cu pricina este importanta. „In cadrul procesului electiv, numarul de voturi al unei parohii este decis de aportul financiar”, spune Mihai Suciu, director executiv al Uniunii Baptiste din Romania.
Fondurile sunt utilizate pentru finantarea proprie, dar si a invatamantului teologic si a parohiilor sarace, precum si pentru renovarea si constructia de biserici. BOR, de exemplu, a investit in 2002 in acest domeniu 503 miliarde de lei, iar numarul lacasurilor penticostale a crescut, de la 1.343, in 1995, la 2.311.
Nu trebuie uitati cei care au „frati” in tari mai bogate. Vasile Surdu Bob, director adjunct in Departamentul Cultelor, spune ca neo-protestantii primesc cea mai mare parte a donatiilor externe. „Vin sume imense de peste hotare, in special din SUA, dar nu exista reglementari si nu stim ce se intampla cu acei bani”, ne-a declarat el.
Intr-adevar, cand vine vorba de cifre, reticenta e maxima. Romano-catolicii au refuzat sec sa le faca publice, ortodocsii au dat vina pe birocratie, iar neo-protestantii spun ca parohiile sunt autonome si ca nu exista o centralizare. O estimare bruta ne arata, insa, ca, in afara celor 1.500 de miliarde de la stat, cultele mai beneficiaza, anual, de inca circa 5.000 de miliarde.
Astfel, cele 620.000 de inmormantari, botezuri si cununii, cu o taxa medie de aproximativ 500.000 de lei, aduc cam 300 de miliarde. Cheta saptamanala, utilizata in circa jumatate din biserici, frecventate regulat de cel putin doua milioane de romani, mai inseamna inca cel putin 1.000 de miliarde, iar din taxa anuala se mai strang circa 250 de miliarde.
Daca preotii viziteaza, de trei ori pe an, doar 50% din gospodarii, la buget se adauga cam 150 de miliarde. Acatistele, slujbele de pomenire ori sfestaniile mai aduc cateva sute de miliarde. Surse din BOR afirma ca din productia si vanzarea de obiecte de cult se mai castiga 500 de miliarde, alte 100 de miliarde venind din exploatarea imobilelor si din alte activitati comerciale.
De sume si mai mari par a beneficia neo-protestantii. Daca cei 200.000 de penticostali adulti platesc 10% din veniturile lunare, suma adunata astfel trece de 1.000 de miliarde anual. In plus, surse din Departamentul Cultelor estimeaza valoarea anuala a donatiilor externe la inca aproximativ 1.500 de miliarde.

Cum se Imparte bugetul cultelor

· 711 miliarde lei reprezinta contributia, egala cu salariul minim brut pe economie, la salarizarea a 17.830 de angajati neclericali.
· 644 de miliarde reprezinta contributia la salariile preotilor, pastorilor, rabinilor si imamilor, precum si ale superiorilor fiecarui cult (aproximativ 14.900 de persoane). Sumele primite pornesc de la 1.738.000 de lei, pentru un debutant, pana la 3.112.000, pentru un preot cu gradul I. Un staret primeste 3.637.000 de lei, un protopop 4.850.000 de lei si un arhiepiscop, sef rabin sau muftiu 34.211.000 de lei. Mitropolitii incaseaza 36.349.000 de lei, iar Patriarhul Teoctist 39.459.000 de lei.
· Alte zeci de miliarde vor fi alocate anul acesta pentru renovarea sau ridicarea unor lacase de cult, precum si pentru sprijinirea comunitatilor ortodoxe romanesti din afara tarii.

Cum e la altii
· In Germania, celui care se declara membru al unui cult religios i se retin 8% din venituri. Banii sunt apoi alocati, proportional, bisericilor. In schimbul finantarii, cultele sunt obligate sa se ocupe de o parte din serviciile de asistenta sociala.
· In Suedia, biserica luterana (majoritara) nu incaseaza taxe pentru botez. Cununia sau inmormantarea se platesc doar daca au loc in alta parohie decat cea de domiciliu.
· Biserica anglicana are anual venituri de aproximativ 1,1 miliarde euro. Doua treimi din acesti bani vin din taxe si donatii, iar o treime din dobanzi si activitati comerciale.
· Credinciosii mormoni (in mare majoritate cetateni ai SUA) achita bisericii 10% din totalul veniturilor.