Banca Reglementelor Internaționale (BRI) a avertizat duminică despre creșterea datoriei guvernamentale, în contextul mai multor alegeri majore din acest an. Aceasta ar putea afecta piețele financiare mondiale, conform Reuters.
Cunoscută ca banca centrală a bancherilor centrali, BRI a menționat că economia mondială pare să se îndrepte către o „aterizare lină”, deși mulți economiști au avut îndoieli atunci când ratele dobânzilor au crescut. Totuși, BRI a subliniat că factorii de decizie, în special politicienii, trebuie să fie vigilenți.
Datoria guvernamentală globală a atins deja niveluri record, iar alegerile majore de la votul prezidențial din SUA din noiembrie, la recentele alegeri din Mexic și Africa de Sud, până la scrutinurile din Franța și Marea Britanie, toate prezintă riscuri semnificative.
Ratele dobânzilor nu vor reveni la niveluri ultra-scăzute
Agustin Carstens, directorul general al BIS, a avertizat că ratele dobânzilor nu vor reveni la niveluri ultra-scăzute. El a subliniat că presiunile asupra costurilor generate de îmbătrânirea populației. El a a adus în discuție și schimbările climatice, reconstrucția capacităților de apărare, planurile de stimulare economică. Acesta a vorbit și de o creștere generală a protecționismului care ar putea perturba piețele sensibile.
„Pot să vă surprindă fără prea multă preaviz”, a declarat Carstens reporterilor în timp ce BRI și-a publicat raportul anual.
Acesta a evidențiat turbulențele de pe piețele din Marea Britanie în urma planurilor bugetare ale fostului prim-ministru Liz Truss, care au amenințat unele fonduri de pensii cu colapsul.
Mesajul clar transmis de BRI
În plus față de preocupările persistente legate de nivelul datoriei SUA, prima de risc pentru datoria franceză a crescut în această lună. Ea se află la cel mai ridicat nivel de la criza din zona euro din 2022. Acest lucru s-a petrecut după ce președintele francez Emmanuel Macron a convocat alegeri parlamentare anticipate.
Carstens a subliniat că BRI nu face nominalizări politice specifice, dar a subliniat că mesajul transmis este clar.
„Ele (guvernele) trebuie să întrerupă creşterea datoriei publice şi să accepte că ratele dobânzilor ar putea să nu revină la nivelurile ultra-scăzute de dinainte de pandemie. Avem nevoie de o bază solidă pe care să construim”, a spus el.
Cu toate acestea, aspectul pozitiv este că băncile centrale ţin sub control inflaţia. Ea a atins maxime ale ultimelor decenii, după pandemia de COVID-19. A urmat invazia Rusiei din 2022 în Ucraina, care a tulburat pieţele de mărfuri.
”Comparativ cu anul trecut, trebuie să spun că suntem într-un loc mult mai bun”, a spus fostul guvernator al băncii centrale mexicane.
Scenariul extrem care nu este de dorit
Carstens a spus că băncile centrale merită laude pentru că au parcurs o cale dificilă. El a arătat că acestea ar fi putut duce la un val de recesiuni. În opinia sa, ele trebuie să persevereze. Acesta a asemănat lupta împotriva inflaţiei cu un tratament cu antibiotice pentru a combate o boală.
El a descris un scenariu ”extrem”, în care inflaţia creşte din nou şi băncile centrale trebuie să crească în continuare dobânzile. Dar nu asta se aşteaptă BRI.
Cu toate acestea, unele lucruri vor fi esenţiale, inclusiv preţurile bunurilor şi serviciilor, care, în raport cu bunurile de bază, rămân cu mult sub tendinţa pre-pandemică în multe ţări.
Salariile reale în raport cu costul acelor bunuri şi servicii au pierdut, de asemenea, teren în timpul amplificării inflaţiei.
