Avertisment de la Blocul Național Sindical (BNS)
Avertisment de la Blocul Național Sindical (BNS) asupra situaţiei finanţelor publice din România. Datele publicate de Ministerul Finanţelor (MF) ne arată o înrăutăţire a indicatorilor economici, astfel încât deficitul bugetar, în perioada ianuarie 2024-iulie 2024, a ajuns la 3,6% din PIB (63,66 de miliarde de lei). Cu excepţia anului pandemic 2020, finanţele publice înregistrează în prima jumătate a anului 2024 au ajuns la cel mai avansat declin din ultimii zece ani.
La finalul lunii aprilie, datoria publică a ajuns la 52,5% din PIB şi a înregistrat astfel o creştere de 354,24 de miliarde de lei, faţă de finalul anului pandemic 2020. Nominal, deficitul bugetar după primele șase luni ale anului 2024, a fost chiar mai mare decât rezultatul din perioada similară a anului pandemic 2020, când economia a fost afectată grav de restricţiile sanitare.
Majorarea deficitului bugetar este explicată doar parţial de majorarea investiţiilor
Majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului 2024 este explicată doar parţial de majorarea investiţiilor. Cheltuielile pentru investiţii s-au majorat în aceeaşi perioadă cu doar 13,47 de miliarde de lei faţă de perioada similară din anul 2023. Diferenţa de aproape 13 miliarde de lei din deficitul suplimentar reprezentintă majorarea cheltuielilor generale de funcţionare a statului român, inclusiv majorarea dobânzilor achitate pentru datoria publică a căror plată a ajuns la un maxim istoric înregistrat în primele șase luni ale unui exerciţiu fiscal.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns astfel să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde de lei pentru perioada ianuarie 2024-iulie 2024 (1% din PIB).
Raportat la cheltuielile generale de funcţionare ale statului român, deficitul bugetar înregistrat reprezintă 18,67% din valoarea lor, un nou record negativ, ceea ce înseamnă că aproape o cincime din cheltuielile realizate se efectuează din sume împrumutate: din fiecare 5 lei cheltuiţi de stat român, 1 leu este împrumutat.
„Evoluţia în dinamică a principalelor capitole din bugetul general consolidat sugerează înrăutăţirea în continuare a finanţelor publice, având în vedere că pentru perioada analizată, veniturile bugetare s-au majorat într-un ritm net inferior (+13,5%) faţă de dinamica înregistrată de cheltuieli (+21,2%), iar sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au înregistrat o dinamică negativă (-11,7%) faţă de perioada similară.
Dimensiunea deficitului în primele 6 luni ale anului 2024 (63,66 miliarde de lei) a ajuns astfel să reprezinte mai mult decât toate încasările din TVA pentru această perioadă (57,09 miliarde lei) şi mult mai mult decât încasările însumate din alte 3 capitole bugetare, respectiv din impozit pe profit, impozit pe salarii şi venit şi din alte impozite pe venit, profit şi câştiguri de capital toate acestea generând încasări totale de 42,3 miliarde lei)
Dimensiunea deficitului bugetar după primul semestru din 2024 (3,6% din PIB), indică în mod vădit că programarea bugetară realizată pentru anul în curs a fost defectuoasă, în condiţiile în care bugetul pentru 2024 a fost construit pe o ţintă de 5% din PIB”, au informat reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS).
Soldul bugetar al anului curent îşi va inversa sensul ajustărilor anuale
Pentru prima dată după anul pandemic, soldul bugetar al anului curent îşi va inversa sensul ajustărilor anuale (ca procent din PIB), înregistrat în perioada anilor 2021-2023. Astfel, după patru ani de zile, deficitul bugetar nu se va diminua ca procent din PIB, ci urmează să aibă o valoare mai mare, nu doar nominal.
Datele semestriale privind execuţia bugetară ne arată faptul că reformele anunţate (E-factura, E-TVA) au avut efecte minimale şi au fost mai degrabă de natură să bulverseze mediul economic din România. În luna mai a acestui an, Guvernul României îşi menţinea ţinta de deficit de 4,9% pentru anul 2024. Totuși, estimările Comisiei Europene (CE) ne arată că deficitul bugetar va atinge 7% din PIB în acest an.
BNS consideră că „povara deficitului apasă deja în mod excesiv pe cei corecţi şi din ce în ce mai mult pe generaţiile următoare”. De aceea, „solicită Guvernului României mai multă responsabilitate în politicile fiscale si bugetare, în special în acest an electoral”.
